În contextul intensificării riscurilor la adresa securității naționale a României, Ministerul Apărării Naționale a elaborat un proiect pentru o nouă lege a Apărării Naționale. Ministerul Apărării Naționale a făcut publică noua lege și, după ce va fi aprobată de Guvern, va fi transmisă Parlamentului pentru a fi supusă dezbaterii și votului.
Noua lege aduce în discuție conceptul de amenințări hibride la adresa securității României și deschide calea pentru intervenții în afara teritoriului statului român. Astfel, potrivit proiectului, „Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afară teritoriului național”.
Potrivit unor date aflate pe site-ul Ministerului Justiției, în ultimii 14 ani au fost înregistrate 958.713 cereri de redobândire a cetățeniei române, din care 86 % dintre aceste cereri solicită menținerea domiciliului în străinătate. Autoritatea Națională pentru Cetățenie a precizat că în anul 2023 a aprobat 30.331 de cereri de cetățenie în baza Articolului 11. Acest articol din Legea cetățenie se referă la românii sau descendenții acestora până la gradul 3, de pe teritoriile incluse în URSS după 1940 (Basarabia, nordul Bucovinei, Bugeac). Majoritatea cetățenilor români care își au domiciliul în Republica Moldova ori în Ucraina și-au recâștigat cetățenia română în baza demonstrării faptului că părinții ori bunicii lor au fost cetățeni români. Într-un interviu pentru presa de la București, președinta Maia Sandu a declarat că între Prut și Nistru ar locui circa un milion de cetățeni români.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă, a fost întrebat, miercuri, 3 aprilie 2024, cât de probabil este ca noua lege să-i ofere României posibilitatea de a interveni în Republica Moldova, inclusiv militar, pe teritoriul dintre Prut și Nistru pentru a-și proteja cetățenii. „Urmărim îndeaproape evoluţiile care sunt în spaţiul regional, cauzate de războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Este foarte clar că pe continentul european există un trend general de consolidare a sectorului de apărare iar ţara vecină, România, care este un prieten devotat al Republicii Moldova, nu este o excepţie în cazul de faţă. Autorităţile de la Chişinău, Guvernul, vor urmări această iniţiativă, care înţelegem că este în fază de proiect. Vom urmări toate evoluţiile acestui proiect”, a declarat oficialul moldovean.
Întrebat dacă o eventuală venire a militarilor români în Republica Moldova nu ar contraveni statutului de neutralitate al acestui stat, purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova a evitat un răspuns direct, dar a specificat că statul moldovean este un stat neutru, iar modificarea acestui statut, consfinţit în Constituţia ţării, poate fi decisă doar de cetăţeni, prin referendum. „Republica Moldova este un stat neutru. Această neutralitate este sprijinită inclusiv de către cetăţenii ţării şi orice modificare a acestui subiect este în mâinile cetăţenilor. Noi ne dorim pace, linişte şi modernizarea ţării în avansarea parcursului european – asta îşi doreşte guvernul.Tot felul de mesaje absolut teoretice şi care nu îşi au la bază substrat factologic, propun să nu le discutăm la această etapă şi să le plasăm la linia de presupuneri care nu se vor materializa”, a declarat Daniel Vodă.
Politica de redobândire a cetățeniei române a dus la apariția în Ucraina și Republica Moldova a unui număr mare de cetățeni moldoveni și ucraineni care dețin și pașapoarte românești. Această realitate implică responsabilități de protejare a acestor cetățeni din partea statului român. Apariția proiectului noii legi a Apărării Naționale a României oferă mecanism prin care Bucureștiul poate proteja militar pe cetățenii români care locuiesc în alte state.
În 2005, Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat conceptul „responsabilității statelor de a-și proteja cetățenii”. Potrivit acestui concept, fiecare stat este obligat să-și „protejeze populația de genocid, crime de război, epurare etnică și crime împotriva umanității”. Federația Rusă are adoptată o lege privind protejarea cetățenilor săi care locuiesc în afara acestei țări.
Noile elemente prezente în noua a Apărării Naționale a României vin să adopte legislația națională a statului român la noile realități impuse de războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Adoptarea legislației românești la realitățile existente în proximitatea frontierelor române este necesară.
Constat că Federația Rusă invocă conceptul „responsabilității statelor de a-și proteja cetățenii” adoptat de Organizația Națiunilor Unite în 2005 pentru a justifica războiul declanșat împotriva Ucrainei. O altă motivație invocată de Moscova se referă la posibila aderare a statului ucrainean la NATO, pe care decidenții ruși o văd ca un risc de securitate.
Statutul de neutralitate, la care face trimitere oficialul moldovean, este legiferat de Cosntituția Republicii Moldova și interzice prezenţa pe teritoriul statului moldovean prezența trupelor străine. Este adevărat, Federația Rusă încalcă acest statul de neutralitate al statului moldovean, în regiunea transnistrean staționează Grupul Operativ al Trupelor Ruse.
Nu știm dacă, România va aplica, sau nu conceptul Națiunilor Unite de responsabilitate în protejarea cetățenilor ei. Este greu de imaginat că autoritățile române vor lua o asemenea decizie fără o coordonare la cel mai înalt nivel în cadrul NATO. La fel, este greu de presupus că Armata României va trece Prutul fără a avea o solicitare în acest sens venită din partea autorităților moldovene.
Întrebat în iunie 2023, la summit-ul Comuității Politice Europene care a avut loc în Republica Moldova, dacă România poate interveni militar să ajute statul moldovean în cazul unui conflict, Klaus Iohannis a declarat franc că, „pur militar, nu văd modalități prin care să intervenim în cadrul unui conflict, dar putem să intervenim pentru perfecționarea personalului din Moldova, pentru a-l instrui ori pentru a-l ajuta cu dotări, cum am și făcut”, a precizat Klaus Iohannis.
Trimiterea la neutralitate făcută de purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova este deocamdată punctul oficial de vedere al statului moldovean, adică „linia de presupuneri care nu se vor materializa”.
Ceea ce înseamnă că, pentru a trece Prutul, în scopul protejării propriilor cetățeni, România are nevoie inclusiv de schimbarea, statutului de neutralitate al Republicii Moldova.
Potrivit datelor din Barometrul Social-Politic realizat de IMAS în luna februarie 2024, 50 la sută din participanții la sondaj au votat contra unirii Republicii Moldova cu România, iar 54 la sută sunt împotriva aderării statului moldovean la NATO.
Materialul integral îl puteți găsi pe Canal 33.
