La Chișinău a avut loc o nouă întrevedere a conducerilor Partidului Social Democrat European cu cea a Partidului Mișcarea Alternativa Națională. Cele două formațiuni politice din Republica Moldova au publicat fotografii de la întâlnirea la care au fost prezenți Ion Ceban și Ion Sula, alături de alți membrii din conducerea celor două partide.
Nu au fost publicate detalii cu privire la discuțiile care au avut loc, Putem doar presupune. Evident în baza evenimentelor politice care au loc între Prut și Nistru. Dar, nu numai.
Imaginile oferite de ambele formațiuni sunt însoțite de câte un text scurt. „Comunicarea este temelia unei relații solide și durabile”, au scris social democrații, în timp ce comunicatorii echipei conduse de Ion Ceban au descris fotografiile în felul următor: „Comunicăm la nivel de echipe”.
Ce-o fi însemnând „comunicarea în echipe” despre „relații solide și durabile”?
Am constat, la fel ca și alți comentatori politici dintre Prut și Nistru, că cele două partide sunt foarte apropiate din punct de vedere doctrinar, formațiunea politică condusă de primarul de Chișinău îmbrățișând multe din ideile social democrate. La fel, spriinul de care a beneficiat primăria municipiului Chișinău din partea unor municipii conduse în România de către primari social democrați, ca și desele întâlniri ale lui Ion Ceban cu președintele PSD, Marcel Ciolacu, duc la gândul că viitorul celor două formațiuni politice ar putea fi comun, pe o platformă social democrată.
Rezultatul bun obținut de cele două formațiuni politice la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 și apropierea doctrinară, le-ar permite, teoretic, să acceadă pe această platformă comună în viitorul Parlament al Republicii Moldova.
Dincolo de politicile doctrinare comune ambelor formațiuni politice, am observat, după întâlnirea cu președintele Republicii Moldova, unde s-a discutat despre organizarea referendumului pro-european, că acești doi președinți de partid au avut același răspuns: suprapunerea referendumului pro-UE cu prezidențialele va duce la politizarea excesivă a procesului electoral.
La fel, am constatat că, atât domnul Ion Sula, cât și domnul Ion Ceban, i-au prezentat doamnei președinte Maia Sandu argumente solide pentru a nu suprapune alegerile prezidențiale cu referendumul pro-european.
Cel mai probabil, principalul punct de discuție al celor doi politicieni moldoveni nu s-a referit la construirea platformei social democrate moldovenești. E clar că ea va fi construită.
Consider că, în acest moment, șefii celor două partide au pus bazele unui model de comportament politic comun față de referendumul pro-european. Repet, cei doi președinți nu au fost împotriva organizării referendumului, au fost critici împotriva datei organizării acestui în aceiași zi cu alegerile prezidențiale.
Pentru mine este clar că o platformă social democrată în Republica Moldova va apare. Consider că procesul de construcție al acestei platforme a început odată cu apariția organizației PSD România în Republica Moldova. Mai mulți membri importanți de la PSDE și de la MAN fac parte din PSD România.
Construcția platformei social democrate poate dura. Organizarea acesteia este în legătură directă cu procesele electorale prin care va trece statul român pe parcursul anului 2024.
Este sigur că alegerile europarlamentare vor crea un efect de domino, cu reverberații atât pentru alegerile locale, parlamentare și prezidențiale. Cel mai probabil, numele viitorilor prezidențiabili români va fi aflat în funcție de comasarea, sau ne-comasarea celor patru procese electorale. Recent, europarlamentarul Rareș Bogdan afirma că săptămâna 12 februarie – 18 februarie este ultima în care, din punct de vedere legal, se poate lua o decizie cu privire la comasarea alegerilor.
La fel, este sigur că, între Prut și Nistru, social democrații moldoveni își ajutează politicile cu cele ale principalului lor partener, Partidul Social Democrat din România. Fuziunea PSDE/MAN este o mișcare politică care va da și ea reverberații importante la procesul electoral românesc, la care participă și cetățenii români domiciliați în Republica Moldova.
Legislația electorală a Republicii Moldova a prevăzut, până la sfârșitul anului 2023, că un referendum (consultativ ori constituțional) nu poate fi organizat decît cu un anumit timp înainte ori după alegeri. Pentru ca procesul de consultare cu populația să nu fie alterat.
În contextul în care din filozofia referendumului spune că acest proces de consultare cu cetățeanul este unul solemn și responsabil. Comasarea, de către majoritatea parlamentară PAS, a alegerilor prezidențiale cu consultarea populară încalcă această filozofie.
Înalții judecători ai Curții Constituționale de la Chișinău, atunci când vor analiza constituționalitatea modificării legii electorale, vor trebui să răspundă inclusiv la întrebarea dacă acest comportament politic al partidului puterii, a respectat sau nu, solemnitatea și reponsabilitatea decidentului politic față de cetățeanul chemat la urne, spre consultare.
Desigur, filozofia comportamentului comun a celor două partide social democrate va ține cont și de răspunsul pe care îl vor oferi judecătorii constituționali. Dar și de rezultatul discuțiilor care au loc în aceste zile, între decidenții politici de la București, pe marginea comasării proceselor electorale din 2024.
Dacă vor fi comasate, alegerile europarlamentare vor avea loc împreună cu alegerile locale iar turul întâi al alegerilor prezidențiale va avea loc împreună cu alegerile parlamentare.
La Chișinău, platforma social democrată prinde contur. Vom vedea, în curând, cât de groase sunt tușele de culoare ale pictorului.
Material preluat de pe Canal 33
