Chișinău, Republica Moldova
autor: Victor Nichituș
Întreb. Ar fi bine să existe.
Căci după atâta optimism și avânt pro-european, unii politicieni moldoveni s-ar putea trezi că perspectiva europeană a Chișinăului se amâna/închide.
Și să nu uităm: nimeni nu a anulat criteriile de la Copenhaga care spun că toate statele candidate la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile de aderare.
Statul moldovean încă nu le îndeplinește.
Îmi aduc aminte că, în aprilie 2023, cu ocazia bilateralei România – Germania, președintele Klaus Iohannis a invitat-o, cu acceptul cancelarului Scholz, la București, pe doamna Maia Sandu.
Șeful statului român și-a dorit obținerea, pentru Republica Moldova, unui calendar ferm de aderare la Uniunea Europeană. Acesta a fost scopul prezenței la București a șefului statului moldovean.
Idea instituției prezidențiale românești, salutabilă, nu a dat rezultat.
Cancelarul Olaf Scholz a spus că perspectiva de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova este îndepărtată.
La întrebarea, dacă Republica Moldova ar putea începe, în anul 2023, negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, oficialul german a răspuns că „toate statele candidat la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile de aderare. Să nu se aștepte cineva că se va face un pas spre aderare fără ca aceste condiții să nu fie îndeplinite. De asta, perspectiva de aderare este una atât de îndepărtată”, a declarat, în aprilie 2023, Olaf Scholz.
Scholz a spus că va fi prezent la Chișinău la 1 iunie, la cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene: „Ne întâlnim într-un cadru informal, mult mai deschiși spre dialog. Nu organizăm o întâlnire ritualizată, ci un schimb de opinii”, a precizat oficialul german.
Nici summit-ul Comunității Politice Europene nu a dat un răspuns clar perspectivei de negociere a statului moldovean. S-a spus doar că Moldova nu este singură.
La întâlnirea din iunie nu a existat nici o afirmație decizională concretă dedicată Chișinăului. Nici un înalt participant la acest summit nu și-a asumat vreun angajament diplomatic față de Republica Moldova.
A fost doar dușul rece oferit de către președintele Iohannis potrivit căruia, în cazul extinderii conflictului militar din Ucraina, România nu poate interveni militar pentru a ajuta statul moldovean.
De la data de 1 iunie, până în prezent, mulți comentatori politici, români sau autohtoni, afirmă că, în ceea ce privește perspectiva de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova este la pachet cu Ucraina.
Aceasta este cheia în care trebuie privite desele vizite peste hotare efectuate de către președintele Republicii Moldova. Maia Sandu încearcă să convingă liderii europeni să ofere Chișinăului o perspectivă separată de aderare la Uniunea Europeană.
Sper ca acest obiectiv diplomatic al instituției prezidențiale moldovenești să reușească. Nu a mai rămas mult timp până când rezultatul acestui efort va fi aflat.
În același timp, cred că decidentul politic de la Chișinău ar trebui să se pregătească în cazul în care această mobilizare pro-europeană s-ar încheia cu un semi-eșec.
Există suficiente voci sceptice care afirmă că decidentul european nu va oferi nici un rezultat clar/pozitiv Chișinăului. Pentru că războiul din Ucraina merge relativ prost, iar în Orientul Apropiat a izbucnit un altul.
Există și voci optimiste care afirmă că raportul Comisiei Europene privind extinderea Uniunii Europene va fi favorabil Chișinăului. Potrivit acestora, din cele nouă recomandări primite, statul moldovean a îndeplinit trei, la alte trei sunt înregistrate progrese vizibile iar în celelalte trei puncte se constată evoluții pozitive. “Ucraina nici pe departe nu a progresat atât de mult”, afirmă experții moldoveni aflați în siajul puterii de la Chișinău.
Experții independenți spun că Uniunea Europeană are alte temeri și priorități.
Nu știu ce va conține raportul Comisiei Europene dedicat Republicii Moldova. Zic doar că, în eventualitatea în care perspectiva Chișinăului de aderare la Uniunea Europeană se amână/închide, autoritățile moldovene ar trebui să aibă pregătit un plan de rezervă. Un colac de salvare, o centură de siguranță.
Sper că acest plan B, există. Fără centură de siguranță, pentru unii, impactul cu realitatea va fi extrem de dureros. Doar zic.
