Prezentă la ceremonia de aniversare a 35 de ani de la crearea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, doamna președinte Maia Sandu a declarat că „Republica Moldova apără democrația în fața provocărilor moderne ale dezinformării și finanțării ilegale” și că instituțiile statului, alături de societatea civilă împreună cu presa liberă, la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au apărat democrația.
Nu contest rezultatul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
Zic doar că povestea spusă de PAS a fost mai credibilă decât cea a altor concurenți electorali și că mesajele celor din PAS au dominat peisajul media dintre Prut și Nistru.
Războiul hibrid, clamat de înalții reprezentanți ai statului moldovean a fi prezent peste tot, dacă s-a simțit, a fost mai degrabă în spațiul on-line, deloc în presa scrisă ori în audiovizualul moldovean.
Statistica arată că numărul instituțiilor media favorabile, cât de cât, opoziției politice moldovenești ( fie ea pro-europeană ori mai puțin) este în scădere față de cele aflate în siajul partidului puterii.
Amintesc că mai multe instituții de televiziune aflate în siajul opoziției au fost închise sub diferite acuzații, mai mult sau mai puțin plauzibile.
În iunie 2025, Comisia de la Veneția s-a expus pe marginea reformelor legislative referitoare la mass media moldovenească având opinii critice. Experții acestei comisii au examinat trei proiecte de lege ( Legea privind mass media, Modificarea Codului serviciilor media audiovizuale și Modificarea Legii privind publicitatea).
Comisia a apreciat unele ajustări făcute de autoritățile moldovene, dar a insistat că reformele trebuie să fie mai coerente, transparente și bine finanțate. Criticile experților Comisiei de la Veneția s-au concentrat pe aspecte care țin de apariția riscului de concentrare excesivă a controlului asupra conținutului media (ceea ce deja se întâmplă), pe apariția de ambiguități în definirea responsabilităților autorităților de reglementare (au existat asemenea amiguități) și pe lipsa unor garanții pentru independența editorială.
Jurnaliștii mai vechi pe culoarele politicii moldovenesti înțeleg/cunosc că în lipsa unor vehicole mediatice favorabile doamna președinte Sandu, nu era validată de către cetățenii moldoveni de trei ori în doi ani. Am în vedere câștigul celui de al doilea mandat prezidențial, aprobarea referendumului constituțional dedicat integrării europene a statului moldovean și câștigarea unui majorități parlamentare de către PAS.
Victoria Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare a fost rezultatul unei combinații de factori, în care presa moldovenească a jucat un rol aproape determinant. Presa mainstream (ziare și televiziuni) a reflectat constant temele centrale ale PAS: lupta anticorupție, integrarea europeană, reformele instituționale. Chiar dacă unele instituții media au fost criticate pentru partizanat sau lipsă de echidistanță, narațiunea pro-europeană a fost vizibilă și persistentă, ceea ce a consolidat imaginea PAS.
Partidul doamnei Maia Sandu a beneficiat de polarizarea politică creată special pentru a se promova rețeta de marketing a fricilor.
În alegerile parlamentare din 2025, Partidul Acțiune și Solidaritate a recurs la o strategie de comunicare care a amplificat anxietățile colective, folosind frica ca instrument de mobilizare și polarizare. Astfel, echipa de comunicatori a PAS a folosit un marketing al fricilor centrat pe riscul revenirii oligarhilor, pericolul destabilizării și amenințarea geopolitică rusă, pentru a mobiliza electoratul pro-european și a consolida imaginea de garant al stabilității.
„Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană”, spune o replică din Filantropica (2002).
PAS a folosit spoturi video cu tonuri grave, cu muzică tensionată și imagini de la proteste. Mesajele pe rețelele sociale ale PAS contrastau „lumina” partidului puterii cu „întunericul” trecutului. S-a utilizat frecvent cuvintele: „pericol”, „amenințare”, „risc”, „trădare”.
Această strategie a fricii a consolidat nucleului dur de susținători ai PAS, dar a generat și critici privind polarizarea discursului public și reducerea spațiului pentru dezbatere nuanțată.
Am fost printrei cei care au atentionat despre aceasta caracteristica principala a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2025 – democratia prin frica.
În lipsa unor televiziuni favorabile și a unor povești electorale credibile, partidele de opoziție aproape nu au avut nici o alternativă pentru o victorie mai solidă.
Dar, ca sa parafrazez un clasic, basarabenii merită tot ce e mai bun.
Instrumentalizarea fricii într-o campanie electorală este un semn de vulnerabilitate socială, e semn de lipsă a alternativelor narative pozitive dar și de înțelegere profundă a psihologiei colective din regiune.
