Ce au discutat Maia Sandu și Antony Blinken, la Chișinău, în spatele ușilor închise

E cu semn de întrebare – nu știm chiar tot despre ce au vorbit. Știm doar ceea ce s-a declarat în conferința comună de presă. Experiența de presă arată că, în lipsa unor întrebări pertinente, decidenții au obiceiul de a trece cu vederea chestiunile cu adevărat importante. De asta, în baza puținelor declarații putem face doar presupuneri.  

Alături de președinta statului moldovean, șeful diplomației americane a amintit de războiul care are loc la frontiera de est a Republicii Moldova: „Cred că moldovenii sunt conștienți de faptul că ceea ce se întâmplă în Ucraina este important nu numai pentru Ucraina, dar și pentru Moldova, pentru restul Europei și dincolo de ea. Noi știm că, dacă permitem acestei agresiuni împotriva Ucrainei să continue, aceste atacuri nu se vor opri la Ucraina. De aceea, suntem alaturi (de Moldova n.r.) şi sprijinim Ucraina”,a precizat Antony Blinken.

Blinken a continuat și a spus că Statele Unite ale Americii vor oferi Republicii Moldova 50 de milioane de dolari – pentru consolidarea capacității de a rezista interferențelor rusești, pentru organizarea alegerilor libere și corecte, dar și pentru a continua parcursul spre Uniunea Europeană.

După plecarea oficialului american, Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, a declarat că această vizită a fost una istorică.  „O vizită istorică, un semn puternic de sprijin pentru statul nostru, pentru calea păcii, democrației și prosperității pe care am ales-o. Felicitări, colegi!”, a spus Grosu în debutul ședinței legislativului moldovean, mesaj aplaudat de deputații majorității parlamentare.

Care să fie motivul real pentru care a doua vizită a lui Blinken la Chişinău este considerată istorică?

Jurnaliștii publicației ruse “Izvestia” afirmă că vizita oficialului american face parte din procesul de menținere a statului moldovean pe orbita americană și că Statele Unite doresc ca Moldova să rămână „ultimul avanpost pentru implementarea politicii antiruse în spațiul post-sovietic”.

De cealaltă parte, jurnaliștii portalului EurActiv, cu sediul la Bruxelles, Paris și Berlin, au publicat un material jurnalistic cu titlul: „Blinken promite sprijin pentru Moldova împotriva „intimidării” Rusiei”. New York Times scrie că vizita lui Antony Blinken la Chișinău are drept scop demonstrarea sprijinului Statelor Unite ale Americii pentru națiunile care se confruntă cu „o Rusie ostilă”, în contextul invaziei ruse din Ucraina.

Afirmația înaltului oficial american – „dacă permitem acestei agresiuni împotriva Ucrainei să continue, aceste atacuri nu se vor opri la Ucraina. De aceea, suntem alături și sprijinim Ucraina” – reprezintă chintesența vizitelor făcute de șeful diplomației americane între Prut și Nistru.

Este adevărat că autoritățile moldovene au sprijinit/sprijină Ucraina. Dar afirmația ziariștilor ruși, că „Republica Moldova ar fi un avanpost antirus în spațiul post-sovietic” este una falsă. Dincolo de discursul oficial aspru la adresa Moscovei, autoritățile moldovene nu s-au aliniat sancțiunilor UE la adresa Federației Ruse. Ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, a declarat, în aprilie 2024, că statul moldovean este „precaut” în aplicarea acestor sancțiuni.  

Probabil, la Washington s-ar dori alinierea statului moldovean la sancţiunile anti-ruse implementate de Uniunea Europeană. Însă ministrul moldovean de externe, a recunoscut că „aplicarea acestor sancțiuni implică costuri la adresa intereselor economice ale statului moldovean”.

La conferința de presă oficialul american a vorbit despre progresul pe care îl face Chișinăul în parcursul său european: Ați făcut pași concreți pentru a îndeplini această viziune care va crea un viitor puternic – parcursul european”, a spus el.

Doar că pașii Republicii Moldova către Uniunea Europeană sunt legați de cei ai Ucrainei, iar pe agenda de negocieri a Chișinăului la UE se află o chestiune dificilă: regiunea transnistreană.

În conferința de presă nu s-a vorbit despre regiunea separatistă. Nu se știe dacă s-a discutat, ori nu, despre subiectul transnistrean.

Recent, șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Mazeiks, în cadrul unei emisiune de televiziune, a făcut trimitere la regiunea separatistă. El a spus că, la Bruxelles se preferă ca statul moldovean să adere la Uniunea Europeană ca un stat reintegrat cu regiunea separatistă. “Totuși, nu excludem ca inițial la UE va putea adera doar teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău”, a precizat acesta.

Pe de altă parte,  aflat zilele trecute la Chișinău, fostul președinte al României, Traian Băsescu, afirmă că, dacă vrea în UE, Republica Moldova ar trebui să renunțe la regiunea transnistreană. Băsescu a punctat clar:  „Republica Moldova nu poate intra în Uniunea Europeană cu trupe ale Moscovei pe teritoriul ei”.

S-a vorbit, ori nu, în spatele ușilor închise despre o posibilă renunțare la regiunea transnistreană? Nu știm.

Precizările făcute de șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Mazeiks, sunt importante. La fel de importante sunt și concluziile conferinței dedicate reintegrării statului moldovean cu regiunea transnistreană desfășurată la începutul lunii aprilie:integrarea regiunii separatiste in Republica Moldova ar trebui corelată cu integrarea europeană statului moldovean

Nu sunt semnale publice care ar transmite că oficialii de la Chișinău ar lua în calcul renunțarea la regiunea transnistreană, dimpotrivă, observ că se dorește păstrarea actualului status-quo de pace. Uniunea Europeană nu își dorește apariția unui „«Kaliningrad» în sud-estul Europei”, dimpotrivă. Dar este evident, că „dosarul reintregirii Republicii Moldova depinde inclusiv de evoluția războiului din Ucraina”.

Nu există nici un semnal public care să arate că statul moldovean va aplica curând sancțiuni la adresa Federației Ruse. Corelarea integrării europene a statului moldovean cu procesul de integrarea regiunii separatiste în Republica Moldova îndepărtează acest scenariu.

Statul moldovean este reticent în a aplica toate recomandările venite din partea marelui licuri de peste ocean. Chiar și așa, înalți oficiali moldoveni consideră această vizită ca fiind istorică.

Este oare suportul financiar în valoare de 50 de milioane de dolari suficient pentru a face asemenea considerații? Se pare că da – banii americanilor sunt oferiți pentru consolidarea capacității de a rezista interferențelor rusești și pentru a organiza alegeri libere, corecte.

Când Statele Unite oferă bani pentru procese electorale e semn că în spatele ușilor închise s-a discutat inclusiv despre alegeri. Probabil, doamna Sandu a primit binecuvântare pentru un al doilea mandat de președinte. Altfel, banii nu ar fi fost oferiți.

Articol original pe Canal 33.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *