Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat recent, la un post de televiziune, că este convins de faptul că președinta Maia Sandu ar fi singura soluţie europeană şi democratică pentru Republica Moldova. Primul ministru a adăugat că România va ajuta statul moldovean pentru că între Prut și Nistru „sunt români, nu sunt altceva”.
Potrivit domnului Ciolacu, o altă soluție democratică decât Maia Sandu nu ar exista. „Maia Sandu este singura soluţie europeană şi democratică pentru Republica Moldova. Nu există altă soluţie democratică decât Maia Sandu. (…) Este adevărat că între Prut și Nistru are loc un război hibrid, aceste ameninţări sunt normale, există o logică militară, care arată că, dacă în Ucraina este un război armat, în Republica Moldova este un război hibrid”, a declarat primul ministru român.
Domnul Ciolacu are dreptate atunci când afirmă că între Prut și Nistru locuiesc români, peste un milion de cetățeni ai României își au domiciliul în Republica Moldova. Numărul extrem de mare de cetățeni români prezenți pe teritoriul statului moldovean impun decidentul politic din Palatul Victoria să ajute statul moldovean ori pe decidenții aflați la cârma acestuia.
Așa îmi explic favoritismul politic la adresa doamnei Sandu din afirmația potrivit căreia „în Republica Moldova nu ar exista o altă soluție democratică decât doamna Sandu”. Cu siguranță, Marcel Ciolacu știe că soluțiile politice sunt rezultatul unui proces electoral care se desfășoară corect și democratic. Desigur, actualul șef al statului moldovean este favorit, dar, toate elementele actuale ale ecuației democratice moldovenești, arată că, Maia Sandu nu câștigă din primul tur de scrutin alegerile prezidențiale.
În acest moment, mai 2024, doamna Sandu nu are o certitudine nici asupra victoriei finale.
Este adevărat că doamna Sandu se bucură de popularitate și simpatie în diaspora moldovenească. Astfel, pentru a asigura prezența cetățenilor moldoveni aflați în străinătate, majoritatea Partidului Acțiune și Solidaritate a votat, la 26 aprilie curent, legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență, decretul de promulgare al acestei legi a fost publicat în Monitorul Oficial la 10 mai. Votul prin corespondență va fi aplicat la alegerile prezidențiale și la referendumul privind integrarea în UE, așteptate în această toamnă, pe 20 octombrie. Vor putea vota prin poștă moldovenii din: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
Deputați apropiați oligarhului Ilan Șor au cerut verificarea constituționalității acestei legi însă, din punctul meu de vedere, înalții judecători ai Curții Constituționale nu le vor da câștig de cauză. Este adevărat că, promulgarea unei legi care schimbă legislația electorală cu cinci luni înaintea alegerilor prezidențiale, fără opinia Comisiei de la Veneția, dă apă la moara contestatarilor politici.
Există mai mulți contestatari politici ai doamnei Sandu. O parte dintre aceștia s-au grupat în jurul lui Ilan Șor, care se află la Moscova, însă nu este clar unde se va îndrepta votul lor la prezidențialele modovenești. Cealaltă parte se află grupați în jurul socialiștilor moldoveni. Pentru mine, este clar că socialiștii l-au desemnat, neoficial, pe Igor Dodon candidat la prezidențiale. Domnia sa întreprinde vizite în provincia moldovenească, face băi de mulțime și este vizibil. La data de 9 mai, peste 30 de mii de moldoveni au participat la Marșul Victoriei desfășurat în municipiul Chișinău. Socialiștii au mers într-o singură coloană către Memorialul Gloriei Militare “Eternitate”, unde au depus flori și au păstrat un minut de reculegere.
Participarea mare a locuitorilor Chișinăului la manifestarea organizată de socialiști arată că, oricât s-ar dori, mentalitatea de tip sovietic nu a putut fi schimbată. Erorile politice comise de către decidentul politic moldovean pe diferite planuri, au contribuit la menținerea acestui tip de comportament contestatar la adresa puterii.
Deși au vorbit despre identificarea unui candidat comun al opoziției moldovene pentru alegerile prezidențiale, proiectul nu a găsit finalitate. Cel mai probabil, existența unui al doilea tur de scrutin la prezidențiale va face ca partidele din opoziție să acorde susținere contracandidatului doamnei Sandu.
Lucru firesc în contextul în care datele cercetărilor de opinie publică arată că cetățenii moldoveni devin tot mai nemulțumiți de Maia Sandu și de partidul de guvernământ. Guvernarea s-a erodat iar în crizele prelungite prin care au trecut locuitorii dintre Prut și Nistru șefa statului s-a implicat prea puțin. (Cârcotașii ar spune că nu s-a implicat deloc.)
Nu sunt cârcotaș, a spus că echipa de guvernare a doamnei Sandu nu a avut noroc și că a avut parte de multiple crize: pandemică, economică, de securitate. În același timp, nimeni nu poate nega că majoritatea politică a PAS a comis gesturi politice aflate la limita democrației și a ales în funcții de conducere persoane observabil, incompetente.
Nemulțumirea față de implementarea votului prin corespondență se suprapune cu nemulțumirea față de organizarea referendumului pro-european în ziua alegerilor prezidențiale. Dubla nemulțumire din societatea moldovenească este vizibilă inclusiv în ultimele sondaje de opinie publică. Datele Barometrului Socio Politic pentru luna februarie 2024 arătau că, dacă ar avea de ales, în turul doi al alegerilor prezidențiale, între Maia Sandu și Igor Dodon, 43 la sută l-ar prefera pe Dodon, iar 40 la sută pe Maia Sandu.
Liderii partidelor politice pro-europene, aflați în opoziție față de doamna Sandu, au sugerat că guvernarea PAS alunecă în totalitarism iar acest lucru este din ce în ce mai evident.
Pe de altă parte, doamna Sandu încearcă să păstreze pacea pe râul Nistru, peste care autoritățile de la Chișinău nu își pot exercita controlul juridic. Extinderea controlului juridic asupra teritoriului separatist transnistrean, sugerată de reprezentanții diplomației ucrainene, ar însemna apariția unui al doilea front în războiul din Ucraina și atragerea statului moldovean în conflict.
Rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova depinde atât de factorii interni care s-au devoltat în societatea moldoveană, cât și de evoluția războiului din Ucraina.
Păstrarea păcii pe râul Nistru îi poate aduce doamnei Sandu puncte electorale, sau nu?
Textul integral pe Canal 33.
