Recent, 16 mai 2024, Parlamentul Republicii Moldova a stabilit data desfășurării alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional pentru ziua de 20 octombrie curent. Despre comasarea celor două procese electorale se știa de multă vreme, formalizarea oficială a acestor termene este importantă pentru începerea pregătirilor electorale.
Mai mulți experți independenți au căzut de acord că această comasare este una care polarizează simpatiile electorale ale diferitelor segmente etno-politice existente în Republica Moldova.
Stabilirea oficială a datei alegerilor prezidențiale este importantă pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă care se vor angaja în colectarea de semnături obligatorii pentru înregistrarea candidaților la funcția de șef al statului la Comisia Electorală Centrală.
Recent, Radio Chișinău ne-a informat că opoziția s-a adunat la aceiași masă pentru a hotărî dacă va avea un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte. Una dintre întâlnirile dintre liderii politici ai opoziției, în cadrul căreia a fost discutat subiectul unui candidat comun, a avut loc săptămâna trecută.
Nu este prima tentativă a liderilor opoziției moldovenești de a identifica un candidat comun. Primul efort în găsirea unui asemenea compormis a fost făcut de președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, al doilea de fosta guvernatoare a regiunii autonome găgăuze, Irina Vlah. Cei doi nu au reușit să găsească suficienți suporteri pentru reușita acestui proiect. Drept urmare, în februarie 2024, fostul premier moldovean, Ion Chicu, a anunțat că partidul pe care îl conduce va avea propriul candidat la prezidențiale.
La data în care scriu aceste note politice, partidele de opoziție, parlamentare ori extra-parlamentare, nu a reușit să identifice un candidat comun pentru alegerile prezidențiale. Nici nu vor găsi.
Nici un observator al vieții politice moldovenești nu a evidențiat faptul că liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, continuă, săptămână de săptămână, vizitele în cele 32 de raioane ale statului moldovean unde are întâlniri informale cu moldovenii din afara Chișinăului. Comunicator mai abil decât doamna Sandu, fostul șef al statului nu fuge de aceste întâlniri, suportă cu stoicism criticile primite și răspunde la întrebări. Populist, sau nu, Igor Dodon a înțeles că municipiul Chișinău nu e toată Moldova, de asta colindă satele și comunele dintre Prut și Nistru, în speranța că provincia îi poate asigura un nou mandat de președinte..
Recent, liderul socialiștilor, a îndemnat moldovenii să nu participe la referendumul care se va desfășura în toamnă, în aceeași zi cu scrutinul prezidențial. Potrivit acestuia, „referendumul este o șmecherie a Maiei Sandu în încercarea de a învinge în alegerile prezidențiale, din primul tur. Nu o va ajuta, moldovenii înțeleg șmecheria, nu sunt proști, iar noi, socialiștii, vom chema oamenii să nu participe la el”, a declarat fostul șef de stat.
De fapt, Igor Dodon a evidențiat încă un punct nevralgic al opoziției moldovenești – inexistența unui comportament comun față de referendumul pro-european. Există formațiuni politice din opoziție care consideră că moldovenii pot participa la referendum, dar să voteze împotrivă, în timp ce altele, comuniștii și socialiștii moldoveni, cer boicotarea acestuia.
Vom vedea câte formațiuni politice din opoziție vor da curs inițiativei de boicotare a referendumului făcute de liderul socialist.
Experți apropiați guvernării de la Chișinău, afirmă că Moscova a stabilit că referendumul proeuropean nu ar trebui să treacă, motiv pentru care “toate tunurile vor fi îndreptate împotriva plebiscitului”. Ion Tăbârță, de la Centrul de Informare NATO în Republica Moldova, nu exclude că „în spatele reuniunii liderilor unor partide de opoziție să stea Rusia, care vrea să compromită prin orice mijloace referendumul pentru integrare europeană”
Nu știu dacă decidentul politic din Federația Rusă, stă, pe timp de război cu Ucraina, cu ochii țintă către teritoriul din Prut și Nistru. Cred mai degrabă, că formațiunile politice moldovenești, la putere sau în opoziție, încearcă să transforme riscurile de securitate în oportunități. Consider că Republica Moldova nu este buricul pământului și că, atât timp cât nu strică status quo-ul existent pe Nistru, nu se află în reflectorul de atenție al decidentului rus, ci la marginea lui.
Între timp, Partidul Social Democrat European a anunțat că va participa la referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova și va intra în cursa pentru prezidențiale cu propriul candidat. Cel mai probabil, pentru a scăpa de critica presei mainstream, și alte formațiuni politice pro-europene, aflate în opoziție față de Partidul Acțiune și Solidaritate, vor decide să participe la referendumul pro-european.
Istoria contemporană a Republicii Moldova a demonstrat că egoismul politic al politicienilor moldoveni a împiedicat formarea unor alianțe pre-electorale pentru a sprijini un candidat comun la alegerile prezidențiale. Nu cred că opoziția pro-europeană va reuși să desemneze un candidat comun. Consider că fiecare formațiune politică importantă își va desemna un candidat care să participe la prezidențialele moldovenești. Același lucru va fi făcut și de către Partidul Socialiștilor, formațiunea politică care s-a plasat pe locul doi la alegerile locale și care este cea mai numeroasă în legislativul moldovenesc. Excepție face primarul de Chișinău, Ion Ceban, care, pe motiv de admnistrare a capitalei moldovene, nu se va înscrie în această cursă. Liderul Mișcării Alternativa Națională este în acest moment concentrat pe extinderea formațiuni sale politice în cele 32 de raioane ale statului moldovean, deci pentru pregătirea pentru parlamentarele de anul viitor.
Cel mai probabil scenariu pe care îl vor accepta partidele din opoziție, va fi cel în care, acestea vor accepta să acorde susținere politică candidatului care va trece în turul doi de scrutin alături de doamna Sandu.
Textul integral pe Canal 33.
