Cum este Dominic Fritz primar al Timișoarei? O enigmă pentru mine

Share

autor: Elena Radu – avocat, președinta Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept

La ultimele alegeri locale (2020) persoane care nu erau cetățeni români au fost alese primari.

M-am întrebat mereu cum de au ales românii ca primari persoane care nu aveau cetățenia română. Am înțeles când au ales diverși candidați cu cetățenia română, însă de alte naționalități, că deh românul e pacifist, îngăduitor și nu e vreun mare ”rasist” cum le place unora să împrăștie că am fi.

Dar, totuși, să își aleagă o comunitate ca primar un cetățean străin? Oare chiar s-or fi terminat cetățenii români și nu au avut pe cine să aleagă?

Ba au ales și pe unii care nu știau limba română, o stâlceau de-o omorau. Am văzut după aceea că românii nu prea aleseseră, că s-au ”plimbat” niște saci. Dar, așa e în România, câinii latră, ursul trece, ales ieșiși la numărătoare, ales rămăseși, nu contează cum se votă, contează cum se numără.

Văzând art. 16 alin. (4) din Constituția României care prevede ”În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale”, am zis că deh, aia au votat românii la referendum în 2003 (când s-a modificat Constituția să aderăm la UE) și-or fi fost foarte supărați și sictiriți de-or fi zis că ”votăm pe oricine, numai român să nu fie”.

Nu m-am apucat să analizez amănunțit problema.

N-am mai urmărit știrile de vreo săptămână. Văd azi știri că anunță Dominic Fritz, cu surle și trâmbițe, că ”tocmai a intrat în posesia cărții de rezidență permanentă”. ”A ajuns astăzi prin poștă cartea mea de rezidență permanentă, 10 ani, cu adresa mea din Timișoara”.

Și m-apucă curiozitatea. Ia să mă lămuresc și eu ce e cu străinii (cetățenii UE) care candidează la locale, ce zice legea organică, că așa zice art. 16 alin. (4) din Constituție, ne trimite la legea organică.

Și mă apucai să citesc Legea nr. 115/2015 (pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali). Și constatai că:

– Articolul 5 alin. (1) și (2):

”(1) Cetățenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România au dreptul de a alege și de a fi aleși ÎN ACELEAȘI CONDIȚII CA ȘI CETĂȚENII ROMÂNI, cu îndeplinirea prevederilor prezentei legi. (2) Cetățenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleși în funcția de consilier local și consilier județean, primar sau președinte al consiliului județean.”

– Articolul 4 alin. (1) și (2):

”(1) Au dreptul de a fi aleși consilieri, primari sau președinți ai consiliilor județene cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată.

(2) Pot candida NUMAI persoanele care au DOMICILIUL pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.”

Articolul 56 alin (1) ”Cetățenii Uniunii Europene pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care AU DOMICILIUL. Propunerile de candidaturi se DEPUN ÎN ACELEAȘI CONDIȚII CA ȘI PENTRU CETĂȚENII ROMÂNI.”

Găsii și Îndrumarul alegătorului – date generale privind alegerile pentru autoritățile administrației publice locale (pentru alegerile locale 2020- postat pe site AEP):

” Cine are dreptul de a fi ales?

Are dreptul de a fi ales: … orice cetățean al Uniunii Europene care ARE DOMICILIUL pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale din România în care urmează să fie ales.

IMPORTANT!

Pot candida numai persoanele care AU DOMICILIUL PE TERITORIUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE ÎN CARE URMEAZĂ SĂ FIE ALESE.”

https://www.roaep.ro/…/08/GHIDUL-ALEG%C4%82TORULUI.pdf

Deci, care va să zică, potrivit legii organice nr. 115/2015, ca să candidezi ca primar, trebuie să ai DOMICILIUL pe teritoriul localității unde vrei să fii primar.

Păi nea Fritz se lăuda că azi a primit prin poștă cartea de rezidență permanentă cu adresa din Timișoara. O fi avut el în anul 2020 DOMICILIUL în Timișoara?

Și m-apucai să caut pe internet și găsii că se „tot ruga” lumea de el să spună unde are domiciliul și enigmă.

Găsii, în schimb, pe portalul de jurisprudență, Decizia Curții de Apel Timișoara nr. 596/10.11.2020 prin care s-a respins recursul care viza validarea lui ca primar al Timișoarei.

Din considerentele acestei decizii reiese că raționamentul Curții a fost că odată validat ca și candidat, pentru că putea fi contestată candidatura potrivit legii, cu ocazia validării ca primar nu mai pot fi analizate condițiile de eligibilitate care au fost avute în vedere la momentul acceptării candidaturii și cum nu au intervenit modificări între momentul depunerii candidaturii și cel al validării ca primar, având REȘEDINȚA tot în Timișoara, nu se mai poate invoca în procedura de validare a alegerii primarului motivele referitoare la lipsa cetățeniei și a domiciliului românesc al lui Dominic Fritz, deoarece au intrat în putere de lucru judecat definitiv, astfel că nu mai poate fi supus controlului de legalitate exercitat de instanța superioară.

Care va să zică, a fugit puiul cu ața, neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate trebuiau contestate la momentul depunerii candidaturii.

Însă, în tot conținutul deciziei se vorbește de reședință, nu de domiciliul în Timișoara. Așa că nea Fritz nu prea ar fi putut să candideze la primăria Timișoara, neavând domiciliul în Timișoara, așa cum impunea legea.

Decizia 596/10.11.2020 (recurs validare primar Dominic Fritz) http://rolii.ro/hotarari/5fb33779e49009f01c00003b

Cum i-o fi admis biroul local de circumscripție candidatura, în condițiile în care art. 52 alin. (1), (2) și (8 ) din Legea nr. 115/2015 dispun:

”(1) Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listelor de candidați, precum și ale listei susținătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condițiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale de fond și de formă se resping de către biroul electoral de circumscripție.

(2) Admiterea sau respingerea candidaturilor se face prin hotărâri ale birourilor electorale de circumscripție.

(8 ) Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de circumscripție”?

E o enigmă pentru mine.

Tot o enigmă pentru mine este de ce 4 ani ”tăcere” pe tema asta din partea ”neobosiților anchetatori”.

Se pare că în România poate să candideze oricine și oricum, să se numere oricum și să iasă cine trebuie, că odată validat mandatul, indiferent cum l-ai obținut, nu te mai dă nimeni jos. ”Spate” să ai ca să fii pe buletinul de vot și să iasă numărătoarea cum trebuie, că după aceea ”câini latră, ursul trece”, tu rămâi cu mandatul, nu te mai întreabă nimeni de sănătate.

Găsii și o decizie a CCR (nr. 580/2022), a unui ”autohton” (cetățean român) care se plângea că e neconstituțional art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, motivat de faptul că este condiționat de a avea domiciliul (cu excluderea reședinței) pe raza administrativ-teritorială a localității unde este depusă candidatura pentru funcția de primar sau consilier local și că este o discriminare între cetățenii români și cetățenii europeni.

L-a trimis CCR a plimbare spunându-i că „ dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate instituie o condiție în privința dreptului de a candida pentru funcțiile publice elective la nivelul autorităților administrației publice locale, stabilind obligația candidaților de a avea DOMICILIUL pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie aleși”, iar art. 4 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 ”SE APLICĂ, FĂRĂ EXCEPȚII, TUTUROR PERSOANELOR, CETĂȚENI ROMÂNI ȘI CETĂȚENI AI UNIUNII EUROPENE care candidează pentru ocuparea unei funcții de ales local.”

Ghinionul lui că nu a avut în biroul electoral de circumscripție aceleași persoane pe care le-a avut Fritz, că nu se mai încurcau cu amănunte din astea domiciliu … reședință.

(Decizia CCR nr. 580/2022: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/266058).

Dar acum, în anul 2024, sunt tare curioasă dacă în cei 4 ani a învățat Fritz cum e cu domiciliu/reședința.

El se laudă cu cartea de rezidență permanentă ”cu adresa din Timișoara”, primită prin poștă pe 29.04.2024.

M-apucai să caut hotărârea Biroului local de circumscripție din 2024 si o găsii.

Înregistrată propunerea de candidat pe 29.04.2024, emisă hotărârea Biroului local de circumscripție pe 29.04.2024 și ce să vezi?

Tot REȘEDINȚA o are în Timișoara, nu DOMICILIUL, conform cărții de reședință permanentă (că așa scrie în hotărârea biroului electoral local).

Ori nu au membrii biroului local de circumscripție proprietatea termenilor și pentru ei domiciliu, reședință, tot aia e

Ori la Dominic Fritz li se pune tuturor membrilor birourilor o pâclă pe ochi și nu văd dispozițiile art. 4 alin. (2) și art. 56 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 când analizează propunerea candidaturii lui.”

Articole asemănătoare

Mai mult