Victor Nichituş: Stânga moldovenească nu contestă integrarea europeană

În Parlamentul Republicii Moldova, la data de 12 martie 2024, a avut loc o masă rotundă, „Referendumul constituțional concomitent cu alegerile prezidențiale: pro și contra”, organizată la inițiativa vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Batrîncea. La eveniment au participat lideri de partid, experți în dreptul constituțional, ex-președinții Republicii Moldova,  Vladimir Voronin și Igor Dodon, reprezentanți ai misiunilor diplomatice și ai organizațiilor internaționale, jurnaliști și politologi. 

La deschiderea conferinței, organizatorul, Vlad Bătrîncea, președinte al fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor din Parlamentul de la Chișinău, a declarat că liderii opiniei publice au fost invitați la această masă rotundă pentru a examina legalitatea referendumului inițiat de Maia Sandu și posibilitatea organizării acestuia în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Am participat, în calitate de corespondent al Canal 33 România în Republica Moldova, la masa rotundă și am constatat că stânga parlamentară moldovenească, socialiștii și comuniștii, nu s-au declarat împotriva legalității ori legitimității organizării acestei consultări populare propuse de Maia Sandu.

Stânga pune sub semnul întrebării oportunitatea desfășurării referendumului în ziua alegerilor prezidențiale. Argumentul folosit de Vlad Bătrîncea pentru a pune la îndoială desfășurarea consultării populare în ziua alegerilor prezidențiale moldovenești ține de existența a două decizii ale Curții Constituționale din Republica Moldova, potrivit cărora referendumul constituțional și alegerile sunt proceduri diferite, desfășurarea lor în aceeași zi ar crea confuzie în mintea alegătorilor, prin urmare nu pot fi organizate simultan.

Deputatul socialist a făcut trimitere și la poziția partenerilor europeni ai Republicii Moldova, care au subliniat recent că referendumul privind aderarea la UE ar trebui să aibă loc după finalizarea negocierilor, nu acum, când statul moldovean abia a primit statutul de candidat.

În luarea sa de cuvânt, fostul președinte moldovean, Igor Dodon, a subliniat că doar cetățenii moldoveni au dreptul să decidă direcția geopolitică de dezvoltare a statului moldovean și că, potrivit Constituției Republicii Moldova, subiectele legate de ideologie nu pot fi incluse în legea supremă. Potrivit fostului șef de stat, necesitatea desfășurării referendumului concomitent cu alegerile prezidențiale ține doar de creșterea șanselor de câștig a Maiei Sandu.

„Interesul național trebuie să fie prioritar. Maia Sandu consideră că interesul național este integrarea europeană și ostilitatea față de Rusia. Nu este adevărat, Moldova trebuie să aibă relații externe multi vectoriale”, a precizat Igor Dodon.

Ex-președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a subliniat că referendumul pro-european propus de Maia Sandu este redundant, nu rezolvă nimic. Potrivit lui, sarcina organizării referendumului pro-european constă în păstrarea puterii pentru actuala șefă a statului moldovean.

„Altă sarcină referendumul nu rezolvă…. putem spune cu încredere că această idee a fost lansată și pentru a majora prezența la vot la viitoarele alegeri”, a spus Vladimir Voronin.

Înclin să-i dau dreptate domnul Voronin. Între Prut și Nistru politicienii au adoptat o declarație referitoare la integrarea europeană. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la data de 24 martie 2005, Declarație privind integrarea europeană a Republicii Moldova, potrivit documentului adoptat cu votul tuturor deputaților moldoveni, adică 101, dezvoltarea de viitor a statului moldovean nu poate fi asigurată decât prin consecvența și ireversibila promovare a cursului european al Republicii Moldova.

Atenție la cuvintele folosite – consecvență și ireversibilitate. Legislaturile care au urmat nu au schimbat ori abrogat această declarație unanimă a deputaților moldoveni.

Constat că stânga politică moldovenească nu este împotriva integrării europene a Republicii Moldova. Stânga a pus sub semnul întrebării oportunitatea desfășurării referendumului în ziua alegerilor prezidențiale.

Comuniștii și socialiștii moldoveni sunt conștienți de faptul că această comasare de scrutine schimbă atenția cetățeanului moldovean spre geopolitică.

Deficitul de creștere al calității vieții moldovenilor este în defavoarea Maiei Sandu, motiv pentru ca echipa de imagine a domniei sale să facă apel la integrarea europeană, politica externă fiind punctul forte al doamnei Sandu.

Am observat, nu doar din discuțiile avute cu fruntașii Partidului Socialiștilor, dar că, această formațiune politică a reușit să se consolideze. Disensiunile interne s-au aplanat. Nu exclud că, la finele lunii martie, la viitorul Congres al PSRM, Igor Dodon să fie ales președintele acestei formațiuni.

Logica îmi spune că socialiștii, care sunt cel de al doilea mare partid existent între Prut și Nistru, vor fi obligați să aibă propriul candidat la alegerile prezidențiale, cel mai probabil acest candidat va fi Igor Dodon.

Este greu de vorbit în acest moment despre șansele domnului Dodon ori ale doamnei Maia Sandu la viitoarele alegeri prezidențiale. Nu o fac nici ei, pot zice doar atât: basarabenii au un instinct de supraviețuire foarte puternic. Acest instinct este transferat și statului moldovean. La vremuri de cumpănă, instinctul de supraviețuire al cetățenilor Republicii Moldova se manifestă la vot. Cercetările sociologice au arătat că, în marginea de românism existentă între Prut și Nistru, basarabenii preferă să existe concomitent în două realități diferite. Mai pe românește, să aibă relații bune atât cu Vestul, cât și cu Estul.

Instinctul de supraviețuire apare în zone de ciocnire a civilizațiilor, iar basarabenii l-au dezvoltat atât în timpul Imperiului Țarist, cât și în timpul Uniunii Sovietice.

Material preluat integral de pe Canal 33.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *