Victor Nichituş: Piramida lui Maslow arată că Maia Sandu are asigurat un nou mandat

Că tot discutam astăzi despre piramida lui Maslow. Piramida nevoilor umane care este constituită pe cinci niveluri: fiziologie, securitate, dragoste, relații, stimă și împlinirea personală. La baza acestei piramide stau instinctele primare – nevoile fiziologice urmate de necesitățile de securitate. În text zic că actualul șef al statului moldovean îndeplinește nevoile de bază ale moldoveanului.

Un comunicat de presă difuzat de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (aflat în opoziție) spune că această formațiune politică va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. În informația publică se subliniază că, „în procesul de identificare a unui candidat comun al opoziției la alegerile prezidențiale s-a întregistrat un progres modest care reduce din oportunitatea opțiunii”.

Anterior, președintele acestui partid, ex-premierul moldovean Ion Chicu, lansa ideea identificării de către opoziția parlamentară ( Partidul Socialiștilor ) și cea ne-parlamentară a unui candidat neutru pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, care să unească societatea moldoveană și afirma că discuțiile pe marginea acestui subiect au început.”Pe marginea acestui subiect am avut discuții, la finele anului 2023, la care au participat mai mulți reprezentanți ai partidelor extraparlamentare și reprezentantul unui partid parlamentar”, a declarat, în ianuarie 2024, politicianul moldovean.

Potrivit lui Chicu, negocierile s-ar fi purtat în jurul identificării unui candidat apartinic: „Un candidat bun este Irina Vlah, dar trebuie să vedem dacă doamna Vlah întrunește toate criteriile pentru a fi într-adevăr considerată, de către societate, drept un candidat neutru și nu un reprezentant al unei aripi politice sau alteia”, a menționat acesta.

După această știre, îmi este clar că „progresul moderat al opoziției moldovenești de identificare și susținere electorală a unui candidat apartinic” reduce șansele opoziției parlamentare ori ne-parlamentare de a avea un prezidențiabil în turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.

Explic: alegerile prezidențiale din 202) au arătat că nici unul din candidații partidelor ne-parlamentare nu au trecut în turul doi al alegerilor prezidențiale. La 1 noiembrie 2020, în cursa pentru prezidențiale s-au înscris opt candidați, patru din aceștia erau reprezentanții unor partide neparlamentare (Renato Usatîi, Octavian Țîcu, Tudor Deliu, Dorin Chirtoacă) alți doi, Andrei Năstase  (Partidul Demnitate și Adevăr)  și Violeta Ivanov  (Partidul Șor) nu au avut suficient lipici electoral pentru a trece în turul doi. Igor Dodon candida din funcția de președinte al statului moldovean, deci avea suficient de mult siaj politic în spate, iar Maia Sandu a candidat având suportul tacit al statelor din Uniunea Europeană care i-au oferit condiții de participare la vot a diasporei moldovenești. Care diasporă, în turul doi, i-a adus victoria.

În 2024, presa de la Chișinău scrie că cel puțin zece politicieni și-au anunțat participarea în primul tur al alegerile prezidențiale. După anunțul lui Chicu, teoretic, doar doi dintre aceștia, Renato Usatîi și Igor Dodon, au șanse să treacă, alături de Maia Sandu în turul doi.                

Cel mai probabil, Igor Dodon, va fi ales președintele Partidului Socialiștilor iar formațiunea îi va oferi suportul necesar efortului electoral. Pe de altă parte, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, își păstrează avantajul înregistrat în 2020, unde circa 228 de mii de persoane au votat în primul tur de scrutin pentru el. Această păstrare de simpatie s-a văzut la alegerile locale generale din 2023 unde implicarea electorală a lui Usatîi a dus la câștigarea primăriei Bălți, al doilea mare municipiul al Republicii Moldova.

Tabloul strategiilor electorale este în acest moment mai clar:  atât Igor Dodon, cât și Renato Usatîi, mizează în turul doi al alegerilor prezidențiale pe un vot de protest la adresa actualului șef al statului moldovean, Maia Sandu. Nu atât un vot în favoarea lor, ci un vot împotriva doamnei Sandu. Analiza cercetărilor sociologice efectuate între Prut și Nistru arată că un asemenea model de comportament poate avea loc în turul doi de scrutin dacă alături de Maia Sandu este prezent un alt candidat.

Am afirmat că la alegerile prezidențiale din 2024, consilierii electorali ai doameni președinte vor aplica un scenariu în care Maia Sandu și-ar câștiga din primul tur de scrutin un al doilea mandat de șef al statului moldovean – aceasta ar fi motivația suprapunerii datei referendumului pro-Uniunea Europeană cu data alegerilor prezidențiale. Afirmația mea este deja preluată și de alți comentatori și politicieni dintre Prut și Nistru.

Pot adăuga că, pentru a se securiza victoria unui nou mandat pentru doamna Maia Sandu a fost nevoie inclusiv de hrănirea orgoliilor politicienilor moldoveni și de trimiterea la nostalgii sovietice. Acest lucru s-a întâmplat.

Trimitere la tot felul de nostalgii, ajută prea puțin opoziția. S-a văzut că în războiul civilizațional care  a avut/are loc între Prut și Nistru a câștigat de limba română. Nu e puțin lucru pentru un teritoriu în care co-există suficient de multe minorități etnice vorbitoare inclusiv de limbă rusă. Opoziția suveranistă nu a reușit să se plieze pe aceste modificări civilizaționale care se văd cu ochiul liber.

Nici consilierilor de imagine ai doameni Maia Sandu, victoria limbii române nu le este destulă  pentru a o face să câștige prezidențialele din primul tur de scrutin. Recent, la lansarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, doamna președinte Sandu a îndemnat cadrele didactice să discute cu elevii despre faptul că Uniunea Europeană înseamnă pace dar și despre drama pe care o trăiesc oamenii din Rusia, stat autoritar. „Aud că unii profesori de la noi ezită să poarte asemenea discuții în școală, calificându-le drept discuții politice. Îi rog pe acești profesori să privească atent realitatea din jur. Alegerea între pace și război, între democrație și tiranie nu este o simplă discuție politică”, a specificat Maia Sandu.

Ceea ce înseamnă că, la peste 30 de ani de independență ai statului moldovean, doamna Maia Sandu își securizează un viitor mandat făcând trimiteri la instinctele primare ale piramidei lui Maslow –  instinctele fiziologice și de securitate.

La data când scriu acest text, nu a apărut un contra candidat care ar putea să o învingă pe doamna Sandu în primul tur de scrutin. Nu sunt sigur că acesta ar putea să apară.  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *