Afirmația din titlu nu este una care să provoace, este o realitate care, într-un scenariu prost admnistrat de către autoritățile de la Chișinău, poate să sară în aer.
Într-un articol mai vechi, ex-ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, James Petit, se întreba ce va face România dacă armata Federației Ruse va face joncțiunea cu Grupul Operativ al Trupelor Ruse dislocat în regiunea transnistreană și vor trece râul Nistru?
Aflat la summit-ul Comunității Politice Europeme, desfășurat la 1 iunie 2023 în apropiere de Chișinău, președintele Klaus Iohannis a răspuns, indirect, la această întrebare: autoritățile române nu vor face nimic. România, ca stat membru NATO, nu are modalități pentru a interveni militar în sprijinul Republicii Moldova în eventualitatea unui conflict.
Recent, într-un interviu pentru Radio Moldova, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, afirma că Federația Rusă va avea acțiuni extrem de agresive pentru a împiedica dezvoltarea direcției pro-occidentale a Republicii Moldova. Oficialul a cerut mai multă vigilență din partea cetățenilor, din partea presei și din partea autorităților moldovene. „Trebuie să sprijinim din toate puterile acest nou Centrul pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării care este în curs de înființare la Chișinău. Pot să vă spun că ne așteptăm la o acțiune extrem de agresivă a Federației Ruse. Deci solicităm foarte multă vigilență din partea cetățenilor, din partea presei, și evident din partea autorităților,” a subliniat Geoană.
Între timp, subiectul reintegrării statului moldovean cu regiunea transnistreană ce a revenit, din ianuarie 2024, pe agenda zilei. Chișinăul oficial a cerut aplicarea noului Cod Vamal și în Transnistria. Potrivit oficialilor moldoveni, aplicarea prevederilor vamale moldovenești pe întreg teritoriul statului este o primă tentativă de a integra economic regiunea separatistă cu statul moldovean.
Delicatețea integrării economice a regiunii separatiste ține de faptul că întreprinderile transnistrene exportă circa 70 la sută din producția lor în state din Uniunea Europeană, aceste întreprinderi au beneficiat de regimul liberalizat de comerț dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova care se aplică din 2014.
Adică, vreme de zece ani aceste întreprinderi nu au plătit taxe vamale către Chișinău. Populația din regiune afirmă că plata taxelor vamale către Chișinău ar reduce veniturile obținute de administrație iar acest lucrur ar duce la scăderea nivelului lor de trai. Motiv pentru care populația, la îndemnul administrației secesioniste, și-au manifestat irascibilitatea față de măsura Chișinăului și au amenințat că, Tiraspolul, la rândul lui, va impune taxe vamale întreprinderilor moldovenești care au activități economice în regiunea pe care o controlează.
Modificarea status qou-lui dintre Chișinău și Tiraspol prin aplicarea noului Cod Vamal poate duce la dezvoltarea a trei scenarii de evoluție. Primul, cel mai improbabil, acceptarea prevederilor noului Cod Vamal de către regimul de la Tiraspol; al doilea, escaladarea situației de către regimul de la Tiraspol prin impunerea de condiții la livrarea de energia electrică pe care o cumpără Republica Moldova de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgani; trei: aplicarea de către Chișinău a unui răspuns care ar forța Tiraspolul să renunțe la escaladare, răspunsul va duce însă la degradarea și destabilizarea situației din jurul conflicutului înghețat de pe Nistru.
La Chișinău există voci care afirmă că președinta Maia Sandu nu ar trebui să piardă șansa reintegrării forțate a regiunii transnistrene în condițiile în care ea beneficiază de simpatia internațională. Potrivit acestora, în contextul în care narativul care apare în spațiul public moldovenesc va fi controlat, „vor exita premise pentru ca demersurile politice, diplomatice ori militare pentru definirea interesului național al reintegrării statului să fie atins”.
Nu este pentru prima dată când doamna Maia Sandu este îndemnată să aplice forța față de regimul secesionist de la Tiraspol. Au existat voci și de la Kiev care i-au sugerat să permită armatelor ucrainene să pacifice regiunea separatistă. Atunci doamna Maia Sandu a avut un răspuns negativ – felicitări!
Cel mai probabil raționamentele pentru menținerea păcii ale doamnei președinte vor funcționa și în prezent.
Constat că, autoritățile de la Chișinău ezită să ofere/aplice un răspuns scenariilor descrise mai sus. Este o ezitare logică în condițiile în care, circa 350 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene dețin și cetățenia Republicii Moldova.
Afirmațiile lui Mircea Geoană, că Federația Rusă va întreprinde acțiuni agresive pentru a împiedica dezvoltarea direcției pro-occidentale a Republicii Moldova vor deveni veridice doar dacă va apare un scenariu de destabilizare al status quo-ului existent între Chișinău și Tiraspol.
Pentru cei care își doresc atragerea altor state în conflictul din Ucraina, distrugerea acestui status quo este ademenitoare.
În regiunea transistreană există cel puțin două ținte militare care, odată atinse, ar face regiunea extrem de voalatilă: depozitul de muniție de la Cobasna și Centrala Termoelectrică de la Cuciurgani. Integritatea și securitatea celor două locații este importantă atât pentru Chișinău, cât și pentru Tiraspol: Chișinăul se alimentează cu energie electrică de la Cuciurgani, iar Cobasna se află la o distanță relativ apropiată, distrugerea depozitului de muniție va afecta și capitala moldovenească.
Consider că în ciuda ademenirilor de tot felul, la care sunt supuși, atât decidenții de la Chișinău, cât și cei de la Tiraspol, sunt conștienți de riscurile existente și sunt extrem de atenți în discursurile lor pentru a nu strica balanța de putere și pentru a proteja pacea existentă pe Nistru.
Este adevărat, după moartea/uciderea lui Navalnâi, iubitorii de pace s-au împuținat.
Material preluat de pe Canal 33 .
