Singura șansă a partidelor din opoziție, parlamentare sau nu, pentru a o împiedica pe Maia Sandu să câștige alegerile prezidențiale ține inclusiv de determinarea lor pentru boicotarea referendumului pro – Uniunea Europeană.
La Chișinău continuă consultările anunțate de administrația prezidențială cu societatea civilă dedicate organizării referendumului cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Recent, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat subiectul cu un grup de experți, formatori de opinie și jurnaliști, cu rectorii univesităților moldovene, cadre didactice dar și cu reprezentanți ai mai multor organizații de tineret.
Potrivit comunicatelor de presă ale admnistrației prezidențiale moldovenești, “la întâlnirea șefei statului moldovean cu formatorii de opinie, Maia Sandu a accentuat rolul presei în informarea corectă și echidistantă a publicului despre procesul de aderare la Uniunea Europeană”.
La întâlnirea cu reprezentanții cadrelor didactice, Maia Sandu a vorbit despre „necesitatea consolidării sprijinului popular pentru calea europeană a Republicii Moldova și a îndemnat profesorii să discute în cadrul activităților școlare despre procesul de integrare europeană, informând corect elevii și studenții, viitorii adulți ai Moldovei”.
Subiectul referendumului a fost discutat de Maia Sandu și cu reprezentanții mai multor organizații de tineret din țară. Președinta a spus că, este important este ca „tinerii să înțeleagă avantajele procesului de integrare europeană” și că „tânăra generație trebuie să se informeze și să cunoască procesele electorale și să participe la ele”.
Potrivit administrației prezidențiale moldovene seria consultărilor va continua în următoarele săptămâni, când sunt planificate întâlniri cu oameni din diferite sectoare de activitate, din mediul de afaceri, din comunități locale și cu reprezentanți ai partidelor politice.
Observ că principala motivație a dedicenților politici moldoveni pentru desfășurarea referendumului spune că rezultatele acestuia vor permanentiza drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană.
Același lucru îl spune și directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning de la Bucureşti, Iulian Chifu, care a declarat pentru TVR Moldova că referendumul va ajuta la clarificarea politicilor externe ale statului moldovean. „Cei care pariază astăzi contra integrării în UE sunt sinucigași politici”, a spus Chifu, specificând că „drumul ales de Republica Moldova, integrarea în UE, înseamnă mersul către prosperitate, securitate, către garanțiile pe care spațiul occidental de democrație îl oferă fiecărui cetățean”.
Datele Barometrului de Opinie Publică din decembrie 2023, arată că, 46 la sută din respondenți consideră că orientarea de politică externă a Republicii Moldova ar trebui să fie una echilibrată, atât pro-Uniunea Europeană cât și cu spațiul controlat de Federația Rusă. În același timp, în eventualitatea unui referendum, 55 la sută ar vota pentru aderarea statului moldovean la Uniunea Europeană, 44 la sută pentru aderarea la Uniunea Vamală Euroasiatică, 37 la sută ar vota pentru unirea cu România.
Nici o formațiune politică din Republica Moldova nu a contestat necesitatea realizării unui referendum. A fost contestată constituționalitatea desfășurării acestei consultări populare în aceiași zi cu desfășurarea alegerilor prezidențiale.
La data de 30 ianuarie 2024, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor din Parlamentul de la Chișinău au depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care solicită verificarea constituționalității părții a doua a articolului 184 din Codul electoral care permite organizarea unui referendum republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale. Codul Electoral a fost modificat de către deputații partidului de guvernământ în decembrie 2023 pentru a introduce această permisiune.
Între Prut și Nistru, există convingerea că, prin această permisiune introdusă în Codul Electoral, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate au favorizat-o pe Maia Sandu, care și-a de prin această permisiune prin această permisiune introdusă în Codul Electoral deputații Partidului Acțiune și Solidaritate o favorizează pe Maia Sandu care și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale.
Pe parcursul anului 2023, majoritatea PAS a mai modificat articole din Codul Electoral dedicate modului de desfășurare a referendumului național: PAS a coborât procentul de validare a consultării populare de la 50 la sută, la 33 la sută. Astfel, un referendum de modificare a Constituției Republicii Moldova, va fi declarat valid, dacă rata de participare va fi de 33 la sută din cetățenii cu drept de vot.
Recent, ex-președintele Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, Iurie Ciocan, a criticat această modificare afirmând că „este inacceptabil la legea supremă a statului moldovean să fie modificată cu sprijinul a 17 la sută din voturile cetățenilor”.
Repet, necesitatea realizării în sine a unui referendum nu a fost contestată de politicieni ori de comentatori politici. Din contra, există suficiente voci care afirmă că alături de întrebările dedicate integrării europene a statului moldovean ar trebui incluse întrebări care țin de păstrarea, sau nu, neutralității Republicii Moldova ori prezenței, sau nu, statului moldovean în Comunitatea Statelor Independente.
Nu cred că decidentul poltic de la Chișinău va supune referendumului alte întrebări.
Atunci când Maia Sandu vorbește despre „rolul presei în informarea corectă și echidistantă a publicului despre procesul de aderare la Uniunea Europeană” are în vedere ca jurnaliștii moldoveni să sară peste colțurile întunecate existente în sânul acestei organizații de state. Atunci când Maia Sandu solicită profesorilor moldoveni „să discute în cadrul activităților școlare despre procesul de integrare europeană, informând corect elevii și studenții, viitorii adulți ai Moldovei”, ea le cere profesorilor implicare politică și încălcarea Codului de Conduită al funcționarului public.
Iurie Ciocan are dreptate: “legea supremă a statului moldovean nu poate fi modificată cu doar 17 la sută din voturile cetățenilor”.
Dacă judecătorii Curții Constituționale moldovenești vor confirma solicitarea socialiștilor și comuniștilor că referendumul nu poate avea loc în aceeași zi cu alegerile, va fi oare rezolvată problema ridicată de Iurie Ciocan, fost șef al administrației electorale moldovenești?
Intuiția îmi spune că până la urmă toate partidele din opoziție, parlamentare sau nu, vor solicita simpatizanților lor boicotarea referendumului. Mai ales al unuia care are loc în aceiași zi cu alegerile.
