Descifrarea ultimelor evenimente politice din Republica Moldova arată că a început campania pentru alegerile prezidențiale și pentru referendumul pro-european, procese electorale comune, care se vor desfășura la 20 octombrie 2024.
Toate evenimentele politice interne care se întâmplă între Prut și Nistru trebuie citite în această cheie electorală. Prezidențialele moldovenești și consultarea de politică externă a moldovenilor, ar trebui să soluționeze, odată pentru totdeauna, contradicțiile socio-politice existente în societatea moldoveană. Ăsta este rolul unor alegeri într-o democrație.
În acest moment, toate cercetările sociologice arată că doi politicieni moldoveni importanți au cele mai mari șanse de a trece în turul doi de scrutin al prezidențialelor – actuala președintă, Maia Sandu, și fostul șef al statului moldovean, Igor Dodon. Tot ei sunt personificarea celor două curente civilizaționale care concurează pe teritoriul statului moldovean. Fiecare participare a acestor doi actori politici la evenimente publice include și o componentă propagandistică/electorală.
Președinta Republicii Moldova a participat, duminică, 16 iunie 2024, la Summit-ul pentru Pace privind Ucraina, desfășurat în Elveția unde a declarat că „pacea nu înseamnă capitularea în fața unui agresor ori refuzul de a-și proteja cetățenii sau acceptarea ocupației străine”. Șefa statului moldovean a specificat că „pace pentru Ucraina înseamnă pace pentru Republica Moldova, iar fără această interconectare, pacea globală nu poate exista”, domnia sa a adăugat că extinderea UE și integrarea europeană a Ucrainei și R. Moldova în UE reprezintă cea mai bună investiție în pace și stabilitate pe continentul european.
Observăm, din aceste declarații, că șefa statului moldovean confirmă viziunea fostei conduceri a Comisiei Europene prin care integrarea europeană a statului moldovean este legată de cea a statului ucrainean.
Această viziune, la pachet, este prezentă și la conferința de deschidere a negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucraina cu UE, președinția belgiană a UE va convoca primele conferințe interguvernamentale cu cele două țări la data de 25 iunie. Potrivit vicepremierului pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, ambasadorii UE au agreat, de principiu, „cadrele de negociere”.
Dacă președinta statului moldovean a participat la importante evenimente de politică externă, fostul șef al statului, Igor Dodon, tot el și președinte al socialiștilor moldoveni, a participat Marșul Familiei, un eveniment organizat în susținerea familiei și valorilor tradiționale.
Potrivit unui comunicat de presă difuzat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, „la marș au participat fețe bisericești, locuitori ai capitalei și din alte localități ale Moldovei, care au venit împreună cu copiii lor. Oamenii au dorit să demonstreze că trăiesc într-o țară ortodoxă și respectă tradițiil. Manifestanții au purtat icoane și baloane albe – simbol al păcii, purității și unității familiei”.
În fața celor câtorva mii de participanți, fostul șef de stat a specificat că pentru moldoveni, cele mai sfinte lucruri sunt credința și familia. „Suntem cu toții susținători ai valorilor noastre naționale. Pentru noi, moldovenii, cele mai sfinte lucruri sunt credința în Dumnezeu și Familia. Din cele mai vechi timpuri, de pe vremea lui Ștefan cel Mare și mai devreme, familia a fost temelia, sprijinul moldovenilor. Așa trebuie să fie și în continuare,” a spus Igor Dodon.
Între Prut și Nistru a început campania electorală. Participarea lui Dodon la Marșul Familie este un semn că el va folosi în competiția politică din toamna acestui an simbolistica suveraniștilor europeni competiția – familie, tradiție creștină, patriotism.
Elementele globaliste prezente în discursul din Elveția al președintei Maia Sandu ne arată că, cel mai probabil, pe agenda de campanie vor fi prezente aceste elemente.
Teritoriul dintre Prut și Nistru, aflat la margine de imperii, a fost martor a mai multor conflicte civilizaționale. În Republica Moldova conflictul civilizațional globaliști versus suveraniști capătă ca și în alte state ale Uniunii Europene aspectul unei confruntări electorale.
Socialiștii moldoveni au știut să își modeleze discursul pentru a prelua discursul suveranist. Până la începutul lunii iulie, vom vedea cine le va fi alături. Au mai rămas câteva săptămâni pentru a înțelege, dacă la alegerile prezidențiale moldovenești, suveraniștii moldoveni vor avea, sau nu, un candidat unic la prezidențiale ori dacă va fi semnat un regulament de comportament între partidele moldoveniste care îmbățișează același set de valori. Mai mulți lideri ai partidelor de opoziție, în afară de socialiștii și comuniștii, și-au declarat deja intenția de a candida la prezidențiale. Cel mai probabil nu va exista un candidat unic al acestora la prezidențiale.
La fel, partidele suveraniste/moldoveniste aflate în opoziție, vor trebui să își declare comportamentul politic față de referendumul pro-Uniunea Europeană inițiat de Partidul Acțiune și Solidaritate.
Globaliști versus suveraniști, așa putem să vedem competiția electorală dintre Prut și Nistru. În același timp, e fals să credem că, în scenariul în care câștigătorul prezidențialelor ar fi Igor Dodon, drumul către Uniunea Europeană al statului moldovean, s-ar opri ori, dacă ar câștiga Maia Sandu, aceasta ar crește.
Viteza procesului de integrare a statului moldovean nu este influențată de instituția prezidențială de la Chișinău, ci de viziunea, integrare la pachet, Republica Moldova/Ucraina.
Această optică leagă viitorul statului moldovean de cel al Ucrainei. Canibalizarea partidelor unioniste, în 2019, de către echipa Maiei Sandu, a dus la dispariția din Parlament a curentului politic care lega viitorul Republicii Moldova de România.
În politică este periculos să ai amici, există doar parteneri. Dacă vrea să fie votată Maia Sandu ar trebui să militeze, mai mult sau mai puțin discret, pentru desfacerea pachetului de integrare europeană care leagă Republica Moldova de Ucraina.
Materila integral preluat de pe Canal 33.
