Spațiul public de la Chișinău continuă să dezbată întâlnirea la care au participat mai mulți posibili candidați la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, printre care Igor Dodon, Vlad Filat, Tudor Ulianovschi, Ion Chicu, Dodon, Irina Vlah. Experți apropiați partidului de guvernare, au concluzionat că în spatele acestei întâlniri ar fi “mâna Moscovei”.
Zilele trecute, pe marginea acestui subiect s-a expus și președintele statului moldovean, doamna Maia Sandu. Potrivit șefei statului, Republica Moldova este o țară democratică și oamenii se pot întîlni și pot discuta în orice format și orice subiect. „Atît timp, evident, cît aceste subiecte nu contravin intereselor cetățenilor Republicii Moldova și securității naționale”, a adăugat Sandu.
Anterior, într-o emisiune de televiziune, doamna Sandu a spus că Federația Rusă nu a renunțat la ideea preluării puterii în statul moldovean şi acţionează prin diferite mijloace ale războiului hibrid pentru a-şi instala la Chişinău o guvernare prorusă obedientă.
Între războiul hibrid și alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, stă integrarea europeană – mai precis, începerea prorpiu zisă a negocierilor de aderare.
Directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, un think tank apropiat guvernării de la Chișinău, afirmă că Republica Moldova ar putea să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, până la sfîrșitul lunii iunie. Iulian Groza, ex-vice ministru de externe al Republicii Moldova, recunoaște însă, că pentru realizarea acestui deziderat Republica Moldova mai are de îndeplinit două recomandări ale Comisiei Europene: numirea unui procuror general și numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție.
Este greu de spus dacă decidentului politic de la Chișinău îi va reuși să îndeplinească cele două condiții. Procesul acestor numiri este unul întortocheat și, la o primă vedere, deja în acest proces au apărut confruntări subterane. Vom vedea dacă partidului puterii îi va reuși, sau nu, îndeplinirea acestui deziderat în timp util.
Aflat la cea de-a 8-a reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, premierul moldovean, Dorin Recean, a subliniat că autoritățile de la Chișinău au ca obiectiv să înceapă negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană la sfârșitul lunii iunie.
Obiectivul anunțat de premierul moldovean este unul greu de atins. Nu este vorba doar lipsa progresului moldovenesc în reforma justiției, ci mai degrabă de patimile electorale apărute în jurul alegerilor pentru Parlamentul european. Am spus, reamintesc, că rezultatul alegerilor europarlamentare este unul important pentru păstrarea status quo-ului de putere existent în Parlamentul European, cu Partidul Popular European pe post de vioara întâi.
Cel mai probabil, după aflarea rezultatului acestor alegeri, popularii europeni vor fi în negocieri cu alte familii politice europene pentru a încropi o alianță care să păstreze majoritatea pe care o dețin. Există voci care cred în menținerea lor la putere, dar sunt și opinii care vorbesc despre posibila scădere a influenței Partidului Popular European în ecuația de putere de la Bruxelles.
Din punctul meu de vedere, consider că următoarele trei luni vor fi dedicate negocierilor politice pentru formarea noii puteri decizionale, în care alături de noi/vechi aliați, popularii să se mențină la comanda UE. Consider că despre începerea propriu zisă a negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova se va vorbi în toamnă. Atunci se vor cunoaște mai multe elemente, inclusiv rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite și impactul acestora pe evoluția războiului din Ucraina.
Timpul nu este de partea pro-europenilor de la Chișinău. Acest lucru nu-i împiedică să facă gesturi în beneficiul electoral al familiilor politice din care fac parte.
Presa de la Chișinău anunță că 15 formațiuni politice pro-europene, printre care partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate, dar și formațiunea politică a primarului de Chișinău, Mișcarea Alternativa Națională, vor semna, la 26 mai 2024, un Pact pentru Europa. Potrivit comentatorilor politici semnarea acestui document vine să-i angajeze pe semnatari că formațiune politice conduse de ei nu se vor abate de la obiectivul de integrare europeană a statului moldovean.
Semnarea Pactului pentru Europa va da, probabil, un boost de participare la alegerile europarlamentare pentru cetățenii români cu domiciliul între Prut și Nistru.
Cert este că, războiul hibrid nu se va transforma într-un război fierbinte pe Nistru. Confirmarea vine din partea vicepremierului moldovean Oleg Serebrian, care spune că la Tiraspol nu există dorință de a implica regiunea transnistreană într-un conflict deschis, nici cu Chișinăul, nici cu Ucraina. Serebrian a mai afirmă că administrația de la Tiraspol are o retorică împăciuitoare atunci când e vorba de securitatea regiunii.
Îmi permit să adaug că, atât timp cât Chișinăul și Tiraspolul nu vor fi implicate într-un conflict deschis, statul moldovean nu va fi în centrul reflectorului de atenție al Federației Ruse. Altele sunt statele europene care au atras spre ele această atenție – Polonia și România, state care fac parte din Intermarium și care au încheiat un parteneriat strategic cu Statele Unite.
Cât despre mâna Moscovei, despre care unii, la Chișinău, vorbesc intens. Atât de des se pomenește despre ea că, și-a pierdut aura de sperietoare, mai ales că moldovenii dintre Prut și Nistru, erau obișnuiți cu prezența ei.
Un răspuns despre obișnuință, ca a doua natură a moldoveanului basarabean, va fi dat de numărul de cetățeni europeni cu domiciliul între Prut și Nistru care vor participa la alegerile europarlamentare din 9 iunie. Datele publice arată că în Republica Moldova își au domiciliul circa un milion de cetățeni români.
