Victor Nichituş: Cercetare sociologică – în turul doi Maia Sandu pierde alegerile prezidențiale

Două evenimente care au avut loc în săptămâna 18 – 24 martie, între Prut și Nistru, vor modela comportamentul cetățenilor moldoveni la alegerile prezidențiale: alegerea secretarului executiv al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, în calitate de președinte al acestei formațiuni și aprobarea, în primă lectură, de către majoritatea parlamentară PAS a votului prin corespondență pentru moldovenii cu domiciliul în Statele Unite și Canada.

Alegerea lui Igor Dodon în calitate de președinte al socialiștilor moldoveni, arată că această formațiune politică a depășit neînțelegerile interne și că, în perspectiva prezidențialelor din toamna acestui an, a reușit să se consolideze. Igor Dodon nu a căpătat puteri discreționare, el este secundat de o componență a executivului politic din care fac parte persoane care au avut note critice la adresa lui. Sistemul de „check and balance”, aplicat de socialiștii moldoveni, le permite să reducă apariția centralizării puterii și să prevină apariția eventualelor erori politice. Pentru minte este clar că Igor Dodon va fi candidatul PSRM la funcția de președinte al Republicii Moldova, contracandidat cu șanse ridicate de a ajunge în turul doi de scrutin.

Aprobarea votului prin corespondență a avut loc pe fundalul dezacordului opoziției parlamentare și extra-parlamentare. Potrivit opoziției, dorința PAS de a introduce votul prin poștă doar pentru cetățenii moldoveni din Statele Unite și Canada este o discriminare în raport cu ceilalți alegători ai Republicii Moldova, deoarece legea electorală prevede, în mod expres, că toți alegătorii sunt egali și trebuie create condiții egale de vot pentru toți.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, lider al Partidului Mișcarea Alternativa Națională, afirmă că poiectul majorității parlamentare de a testa votul prin corespondență este o tentativă de a frauda procesul electoral. „Această inițiativă este neconstituțională. Colegii mei vor vorbi despre această chestiune și vor prezenta documente relevante autorităților. Nu am date foarte clare, dar presupun că decidentul poltic actuale are probleme cu sprijinul electoral în țară și vor să îl găsească în străinătate”, a precizat edilul capitalei moldovenești.

Pe de altă parte reprezentanții partidului guvernamental afirmă că este vorba de un proiect pilot dedicat moldovenilor din cele două state, implementarea lui în Statele Unite și Canada fiind necesară pentru asigurarea participării la vot a cetățenilor moldoveni,  care renunță să își exprime alegerea din cauza distanțelor mari până la centrele de vot. „Pilotarea votului prin corespondență în aceste state ne va permite să îmbunătățim procesul și pe viitor să-l aplicăm la nivel global”, a declarat consilierul prezidențial Adrian Băluțel.

Nemulțumirea față de implementarea votului prin corespondență în Statele Unite și Canada se suprapune cu nemulțumirea față de organizarea referendumului pro-european în ziua alegerilor prezidențiale. Creșterea gradului de nemulțumire în societatea moldovenească este vizibilă inclusiv în ultimele sondaje de opinie publică. Datele Barometrului Socio Politic pentru luna februarie arată că 52 la sută din respondenți nu sunt de acord cu organizarea referendumului pro-european în aceiași zi cu alegerile prezidențiale.

Am observat că mai mulți lideri ai formațiunilor politice, parlamentare și extrparlamentare afirmă că inițiativa referendumului îi oferă președintelui Maia Sandu posibilitatea schimbării accentelor de campanie electorală. “Cetățenilor le este clar că doamna Maia Sandu, în timpul campanieie electorale, când va participa la întâlnirile electorale, în loc să vorbească despre problemele interne existente în societate, va vorbi despre avantajele integrării europene. Nu contestăm existența acestor avantaje, contest schimbarea accentelor electorale”, a declarat ex-premierul Ion Chicu, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei.

Datele Barometrului Socio Politic pentru luna februarie 2024 realizat de IMAS pe un eșantion de 1091 de respondenți în 12 unități adminstrativ teritoriale ale Republicii Moldova, cu o eroare maximă de +/- 3 la sută arată că doar 38 la sută din respondenți sunt de acord ca Maia Sandu să revină la instituția prezidențială, alte 59 la sută din respondenți consideră că ar fi bine ca o altă persoană să vină la Președinția Republicii Moldova.

La fel, 86 la sută din respondenți spun că preferă un șef al statului moldovean care discută mai mult despre interesul național al statului moldovean, nu despre altceva, iar 45 la sută  preferă să voteze un șef de stat care promovează o relație echilibrată atât cu Federația Rusă, cât și cu Uniunea Europeană.

Din datele IMAS, 33,3 la sută dintre respondenți afirmă că ar vota la alegeri prezidențiale anticipate pentru Maia Sandu, cu aproape 10 la sută mai mult decât cei care îl simpatizează pe Igor Dodon.  În același timp, dacă ar avea de ales în turul doi al alegerilor prezidențiale între Igor Dodon și Maia Sandu, 43 la sută l-ar prefera pe Dodon, iar 40 la sută pentru Maia Sandu. Potrivit cercetării IMAS, actualul șef al statului moldovean ar pierde în turul doi al prezidențialelor moldovenești în fața lui Igor Dodon.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova se vor transforma într-o confruntare a politicii interne cu geopolitica. Cel mai probabil, va exista un tur doi al alegerilor prezidențiale în care moldovenii vor avea de ales între Maia Sandu și Igor Dodon.

Materialul integral poate fi citit pe Canal 33.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *