Președinta Republicii Moldova a prezentat, luni, 18 martie, într-o conferință de presă, amănunte despre referendumul pro-european și a cerut majorității parlamentare PAS să inițieze procesul de organizare a acestei consultări populare. Maia Sandu a spus că, cel mai probabil, acest proces electoral, comun cu alegerile prezidențiale, va avea loc în luna octombrie 2024.
Șefa statului moldovean a precizat că, odată introdus în legea supremă „toată clasa politică va fi obligată să urmeze decizia cetățenilor și vom avea această consecvență în realizarea acestui program de dezvoltare a țării”.
Întâlnirea cu jurnaliștii moldoveni a avut loc în Palatul Republicii, Maia Sandu a răspuns la întrebări, având pe fundal un banner cu sloganul „Uniți pentru Moldova europeană”.
Întrebată dacă evenimentul reprezintă lansarea campaniei pentru referendum, ea a răspuns că face campanie pentru aderarea la UE „din prima zi a mandatului de președinte” și a explicat că vrea ca referendumul să se desfășoare în aceeași zi cu alegerile prezidențiale pentru ca prezența la urne „să fie cât mai mare”.
De asemenea, șefa statului moldovean a cerut Curții Constituționale a Republicii Moldova să ofere, „cât de curând posibil”, o decizie la sesizarea opoziției parlamentare, care a contestat modificarea Codului Electoral prin care a permis desfășurarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.
Președintele Republicii Moldova a că proiectul integrării europene ar trebui să unească clasa politică. Are dreptate – acest lucru s-a întâmplat la data de 24 martie 2005, în plină guvernare a Partidului Comuniștilor, când Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul a fost votat de cei 101 de deputați moldoveni, cu diferite apartenențe politice, ei au fost de acord că dezvoltarea de viitor a statului moldovean nu poate fi asigurată decât prin consecvența și ireversibila promovare a cursului european al Republicii Moldova.
În prezent, nu am văzut ca vreo formațiune politică din Republica Moldova să se declare împotriva desfășurării acestei consultări populare. Stânga parlamentară moldovenească, socialiștii și comuniștii, nu s-au declarat împotriva legalității ori legitimității organizării referendumului. Stânga a pus sub semnul întrebării oportunitatea desfășurării lui în ziua alegerilor prezidențiale.
Comuniștii și socialiștii moldoveni afirmă că această comasare de scrutine schimbă atenția cetățeanului moldovean spre geopolitică. Ei cred că schimbarea agendei electorale, de la problemele interne cauzate de scăderea calității vieții către agenda de politică externă reprezintă un truc electoral în favoarea doamnei Sandu.
Are sau nu dreptate opoziția parlamentară? Răspundeți domniile voastre citind datele Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova care arată în felul următor: în anul 2023 exportul produselor moldovenești a scăzut cu 6,5 la sută în comparație cu anul 2022, că volumul de mărfuri transportate a scăzut cu 5,1 la sută, că producția industrială a scăzut cu 2,5 la sută iar investițiile în active imobile sunt în scădere cu 1 la sută. În același timp, datoriile de stat au crescut în 2023, cu circa 9 miliarde de lei moldovenești, circa 467 de milioane de euro.
Deputații partidului de guvernământ afirmă că referendumul propus de doamna Sandu „va da peste cap toate narativele opoziției pro-ruse”. „Referendumul va scoate la iveală care dintre forțele politice de la Chișinău sunt cu adevărat pro-europene”, a precizat deputatul Lilian Carp, șeful comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică din legislativul moldovean.
Înțeleg că partidul aflat la guvernare în Republica Moldova echivalează orice critică la adresa puterii cu un discurs pro-rus și își dorește transformarea conceptului de integrare europeană într-o lozincă politică. Acest titanic efort de propagandă politică pro-europeană arată că doamna Sandu mizează totul pe cartea europeană unde sub camuflajul discursului anti-rusesc , joacă all-in pentru păstrarea puterii.
Amănuntul, că referendumul și primul tur al alegerilor prezidențiale vor avea loc în octombrie, este unul care vorbește și el despre importanta miză regională pusă în joc. Alegerile prezidențiale moldovenești vor avea loc înaintea alegerilor prezidențiale din Statele Unite. O eventuală victorie a lui Trump ar fi catastrofală atât pentru doamna Sandu, cât și pentru Partidul Popular European, partidul transnațional care susține efortul militar al Ucrainei la adresa Federației Ruse.
Observ că mai vechea zicală românească despre frică și bostănărie, este aplicată de popularii europeni în România, acolo unde, după congresul acestora de la București, a urmat comasarea europarlamentarelor cu alegerile locale și nefireasca alianță a social democraților cu liberalii. Pentru mine este clar că acțiunea de oprire a „extremismului naționalist românesc” este o operațiune dedicată creșterii numărului de europarlamentari ai Partidului Popular European, ergo păstrarea Comisiei Europene.
Zic, că socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg. Târgul politic de la Bruxelles numai este de mult în favoarea cetățenilor europeni. La fel cum integrarea moldovenilor în Uniunea Europeană este o poveste frumoasă vândută la prezidențiale moldovenești.
Doamna președinte Sandu se teme că rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite vor influența alegerile prezidențiale moldovenești. Sunt sigur că rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European va face același lucru.
Materialul intregral a fost preluat de pe Canal 33.
