Două evenimente de politică externă la care a participat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezența la Congresul Partidului Popular European de la București și vizita oficială efectuată la Paris au ca numitor comun războiul din Ucraina dar și alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie. A nu se uita că circa un milion de cetățeni moldoveni au cetățenie română, deci europeană, pot participa la procesul electoral european.
La Congresul PPE, doamna Sandu a declarat că “în Ucraina, este pusă în pericol securitatea Europei. Nu avem timp pentru dubii – Ucraina are nevoie de sprijinul deplin din partea tuturor țărilor europene libere. Nu există nicio sarcină mai urgentă decât sprijinirea Ucrainei și asigurarea păcii”.
Oficialul moldovean a precizat că “Moldova e chiar lângă Ucraina. Ceea ce se întâmplă în Ucraina va modela viitorul Moldovei în deceniile următoare. Rusia vrea să incorporeze Moldova în sfera sa de influență, fără a ține cont de drepturile omului, de libertatea de exprimare sau de întrunire, fără alegeri libere”.
La Paris, delegația moldoveană condusă de Maia Sandu a semnat două documente importante, unul în domeniul apărării iar altul referitor la cooperarea economică. Acordul de cooperare în domeniul apărării vine să actualizeze un document mai vechi, semnat în 1998, și potrivit informațiilor publice, acoperă domenii importante pentru sistemul de apărare cum ar fi participarea în misiuni și operațiuni internaționale, tehnologiile informaționale și telecomunicațiilor militare, topografie militară, gestionarea resurselor umane, formarea lingvistică, logistică, medicină militară, gestionare financiară și bugetară.
Cât despre foaia de parcurs privind cooperarea economică a celor două state, ea prevede acțiuni comune care vin să încurajeze creșterea investițiilor și a comerțului între aceste țări. Există suficient de multe companii franceze activează în Republica Moldova, iar statul moldovean încearcă să atragă și mai multe investiții franceze.
Nu cunoaștem toate prevederile cuprinse în acordul de cooperare în domeniul apărării semnat la Paris. Știm însă că, la conferința de presă, doamna Sandu a spus că s-a acordat “o atenție aparte proiectelor comune care fac Moldova mai puternică, mai capabilă să facă față provocărilor de securitate”. „Dacă agresorul nu este oprit, războiul va continua, iar linia frontului se va apropia în continuare. Mai aproape de noi. Mai aproape de voi. Prin urmare, Europa trebuie să prezinte un front unit. Agresiunea trebuie respinsă de o forță puternică”, a spus, la Paris, șefa statului moldovean.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care sociatatea franceză era preocupată de declarațiile președintelui francez de a trimite trupe în Ucraina. După întâlnirea domnului Macron cu liderii partidelor de opoziție din Franța, în care a discutat acest subiect, aceștia au spus jurnaliștilor francezi că președintele Franței folosește conflictul din Ucraina pentru a câștiga puncte electorale la alegerile europarlamentare.
La rândul său, ministrul german al Apărării adeclarat că inițiativa este periculoasă și nu este de acord cu ea, singurii care și-au declarat potențialul suport fiind țările baltice.
Sunt tot mai multe declarații publice ale decidenților politici europeni care arată că vechea Europă a obosit de războiul care are loc la frontierele răsăritene ale Uniunii.
La rândul ei, invitația la negocieri de pace între Dfederația Rusă și Ucraina, făcută de Papa Farancisc, tot despre asta vorbește.
Chiar dacă diplomații ucraineni acreditați la Vatican au răspuns că „războiul va continua până când Balaurul va fi ucis”, invitația papală la negocieri a fost făcută și a fost recepționată.
Președintele Macron a spus că în cazul Ucrainei nu mai trebuie respectată nici o „linie roșie” și că trupele franceze ar putea ajunge să lupte în Ucraina la un avans al frontului „spre Odesa sau spre Kiev”.
Vrem sau nu, în războiul Federației Ruse în Ucraina au existat „linii roșii” agreate între Kiev și Moscova, aceste frontiere de comportament au existat și în relația Federației Ruse cu Uniunea Europeană.
Pe canalele rusești de informații se spune că depășirea liniilor de comportament militar dintre Franța și Federația Rusă va fi interpretată că „pe viitor totul se permite”, deci, inclusiv comportamentul trupelor ruse față de cele care vor veni să lupte în Ucraina.
Chiar dacă nu se observă, în comunicare publică a șefei statului moldovean există linii de demarcație pe care nici domnia sa nu le încalcă când e vorba de Federația Rusă. Aceste linii roșii se referă la regiunea transnistreană la care doamna Sandu face trimitere foarte atent.
Se întâmplă asta pentru că doamna președinte se teme de o posibilă realizare a unei conexiuni a Federației Ruse cu trupele pe care le are staționate în regiunea separatistă transnistreană? Pot oare soldații ruși care luptă pe teritoriul statului ucrainean să facă această joncțiune? Teoretic, da. Practic, este mai puțin posibil.
Poziționările, mai mult sau mai puțin belicoase, ale doamnei Maia Sandu sunt făcute pentru uz extern: Statele Unite, Franța, Germania și evident, Partidul Popular European, adică posibila conducere a Uniunii Europene. Dar și pentru auzul diasporei moldovenești din Franța și România care, în baza pașaportului românesc, poate participa la alegerile pentru Parlamentul European.
Nu știm cum va evolua războiul din Ucraina. La fel, nu știm care va fi rezultatul alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie, dar de acest rezultat va depinde viitoarea structură de putere a Uniunii Europene și evoluția acestui conflict.
Comunicarea doamnei Maia Sandu ori a domnului Macron, are vizibile puncte comune – ambii au reușit să transforme riscuri de securitate la adresa Uniunii Europene, provocate de atacul Federației Ruse asupra Ucrainei, în oportunități personale de comunicare electorală.
Este clar că Maia Sandu vrea să câștige un al doilea mandat în fruntea statului moldovean și face orice declarație care i-ar putea aduce suport din partea partenerilor externi ai statului moldovean.
La fel de clar, Macron se confruntă cu o multitudine de probleme în plan intern, iar aducerea în prim plan a conflictului din Ucraina ar putea schimba și distrage atenția cetățenilor francezi de la agenda lor cotidiană.
La finalul istoriei referitoare la jocul Parisul în Ucraina reținem că decidentul din Palatul Elysee a primit semnale că nu poate trimite trupe franceze în Ucraina, de asta, cel mai probabil, va trimite mai mulți consilieri militari între Prut și Nistru, și că Biserica Catolică, una dintre cele mai importante puteri globale, a cerut negocieri de pace.
Duminică, 17 martie, în Federația Rusă au loc alegeri prezidențiale, unde Putin va fi reales.
