Între Prut și Nistru au apărut mai multe voci care afirmă că ex-guvernatorul regiunii găgăuze, Irina Vlah, ar fi „omul Kremlinului” și că ar fi primit sarcina de unificare a opoziției moldoveniste/stataliste de stânga.
Tonalitatea a fost dată de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Radu Marian, care a comentat apariția organizației neguvernamentale „Platforma Moldova”, creată de Vlah, afirmând că, „la Chișinău a fost creată deschis și oficial Platforma Kremlin”.
Îmi pare logic ca, de la „Platforma Kremlin”, să se ajungă la „omul Kremlinului”.
Comentatorii politici care spun că Vlah este „omul Kremlinului” nu au adus justificări care să facă afirmația mai credibilă, fac trimiteri la faptul că fostul bașcan s-ar cunoaște cu președintele Senatului Dumei de Stat a Federației Ruse, Valentina Matveenko, ori la discursurile de campanie electorală pe care le-a folosit. Este drept, unele dintre declarațiile făcute de politicianul găgăuz au fost interpretate ca elogiu adus separatismului.
Marea majoritate a decidenților politici de la Chișinău au folosit Federația Rusă și politicile acesteia în regiune ca argument pentru justificarea scăderii calității vieții cetățeanului moldovean. Uneori argumentul adus a corespuns realității, dar au fost și cazuri când guvernanții moldoveni au fabulat în mod conștient pentru a-și acoperi erorile de guvernare ori altceva. Am fost martorul acestor fabulații.
Potrivit recensământului efectuat în anul 2014, 2 754 700 persoane și-au declarat etnia. Datele recensământului arată că 75,1% din cifra de mai sus s-au declarat moldoveni, români – 7,0%, ucraineni – 6,6%, găgăuzi – 4,6%, ruşi – 4,1%, bulgari – 1,9%, romi – 0,3%, iar alte etnii au constituit 0,5% din populație.
Aritmetica cifrelor de mai sus demonstrează că, aproximativ jumătate de milion de cetățeni moldoveni aparțin minorităților etnice din Republica Moldova și folosesc limba rusă ca limbă maternă ori limbă de comunicare interetnică. Acești locuitori ai statului moldovean nu consideră Rusia ca fiind un inamic al statului moldovean, pentru circa 500 de mii de cetățeni moldoveni, a fi „omul Kremlinului” reprezintă o normalitate. Majoritatea conducătorilor Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești erau oamenii trimiși de la Moscova.
Sondajul de opinie realizat de IMAS în perioada 2 – 24 septembrie 2023 a arătat că 42 la sută din respondenți consideră că statul moldovean ar trebui să dezvolte o relație echilibrată atât cu Federația Rusă cât și cu Uniunea Europeană, 35 la sută sunt ferm pro-UE, 13 la sută pro-Rusia și 5 la sută s-au declarat pentru unire cu România. Oare acești 42 la sută din moldoveni, care preferă relații echilibrate atât cu Rusia, cât și cu UE, sunt „oamenii Kremlinului” ?
Recent, Irina Vlah și-a reiterat apelul adresat formațiunilor politice din opoziție pentru a-și uni forțele. Ea a făcut acest lucru în contextul în care toate formațiunile politice își cunosc rezultatul obținut în urma alegerilor locale generale, dar și ca urmare a începerii coagulării a doi poli de putere în rândul opoziției, cel social democrat și cel statalist/moldovenist de stânga.
Nu m-aș mira dacă lideri ai partidelor de stânga aflate în opoziție care vor răspunde apelului făcut de Vlah vor fi etichetați ca fiind pro-ruși ori „oamenii Moscovei” – e la modă. Doar că, decidentul politic moldovean a folosit în ultimii doi ani atât de mult acest argument geopolitic încât s-a devalorizat. Repet: jumătate de milion de moldoveni consideră că a fi „omul Kremlinului” nu este o amenințare ci mai degrabă o normalitate și un lucru pozitiv.
Între Prut și Nistru, toată lumea cunoaște că o modelare a viitoarei ecuații a alegerilor prezidențiale și parlamentare depinde de evoluția războiului din Ucraina, factor imprevizibil.
În imaginarul colectiv, tocmai această lipsă de previziune păstrează și oferă greutate politică, atât Irinei Vlah, cât și lui Renato Usatâi, posibili participanți la turul întâi al alegerilor prezidențiale alături de Maia Sandu. Tot lipsa de previziune politică face ca șefa statului moldovean să nu își anunțe, încă, participarea la viitorul execițiu electoral.
Nu am acces la date care să îmi permită să afirm că Irina Vlah va reuși, sau nu, unificarea partidelor stataliste moldovenești.
Știu doar că, fostul bașcan are linii de comunicare deschise. Reușita unificării acestor partide depinde nu doar de factorul ucrainean. Mai există un actor regional care are suficiente interese în România și Republica Moldova și care, cel mai probabil, îi oferă Irinei Vlah suficientă consultanță politică pentru obținerea acestei unificări.
Dacă-i reușește unificarea stataliștilor moldoveni Vlah devine un prezidențiabil de temut.
