Banca Mondială recomandă României să raționalizeze utilizarea terenurilor agricole și să treacă la împădurirea lor.
În Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România, recent publicat, Banca Mondială arată că România este aproape de îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru anul 2030, cuprinse în Planul UE pentru o tranziție verde – Pregătiți pentru 55 (Fit for 55).
Cu toate acestea, pentru a putea atinge obiectivele de mediu pentru anul 2050, și anume o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, țara noastră va fi supusă unor ”provocări substanțiale, fiind necesar un angajament la nivel politic și public, precum și finanțare substanțială”.
România, mare exportator de cereale
Deși ponderea agriculturii la formarea produsului intern brut a scăzut de la peste 20%, la începutul anilor 1990, la sub 5%, în prezent, Banca Mondială recomandă României împădurirea terenurilor agricole.
România are 6-a cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările Uniunii Europene și în ultimii ani a fost printre cei mai mari exportatori de grâu, porumb și floarea soarelui, la nivel mondial.
Culturile de cereale au ocupat aproximativ două treimi din terenul arabil, care avut, în funcție de ani, o pondere între 60% și 70% din suprafața agricolă.
Raționalizarea utilizării terenurilor agricole
În perioada 1990-2018, România și-a redus deja emisiile cu 53,2%, fiind necesară o reducere suplimentară de doar 3,9% pentru a-și îndeplini obiectivele în cadrul Planului UE pentru o tranziție verde – Pregătiți pentru 55 (Fit for 55) în 2030, se arată în Raportul Băncii Mondiale pentru România privind Clima și Dezvoltarea.
Cu toate acestea, pe măsură ce economia continuă să se extindă, iar nivelul de trai crește, există o amenințare reală că emisiile actuale ar putea crește în loc să scadă, așa cum s-a întâmplat între anii 2020-2021, susține sursa citată.
Pentru îndeplinirea obiectivului net zero până în 2050, România va trebui ”să reducă substanțial emisiile în sectoarele cu emisii greu de redus și să extindă absorbanții de CO2, inclusiv prin suplimentarea suprafețelor de păduri”.
Realizarea acestui obiectiv va necesita ”intervenții deliberate de politici și reglementare pentru a raționaliza utilizarea terenurilor și a crește gradul de împădurire”, cere Banca Mondială.
”Provocări substanțiale”
Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România indică o traiectorie potențială spre atingerea țintelor pentru 2050, subliniind ”necesitatea de reducere substanțială a emisiilor pe termen scurt în trei domenii – generarea de energie, agricultura și transportul”.
Traiectoria către neutralitatea climatică până în 2050 va prezenta provocări substanțiale, fiind necesară o abordare la nivelul întregii societăți, subliniază Banca Mondială.
Necesarul de investiții în dezvoltarea verde doar în sectoarele cheie de decarbonizare – energie electrică, clădiri și transporturi – este estimat la aproximativ 3% din PIB-ul cumulativ până în 2050.
România, al patrulea cel mai mare producător de cereale din UE! Producția din acest an este estimată la aproximativ 22-23 miliarde de tone
Anul 2023 este unul prolific pentru agricultura românească și asta pentru că producția de cereale a României, din anul comercial 2023-2024, este estimata la aproximativ 22-23 miliarde de tone, în creștere cu 15%, față de cea din 2022.
România, al patrulea cel mai mare producător de cereale din UE! Astfel, țara noastră va deveni a patra cea mai mare producție din UE, după Franța Germania și Polonia, potrivit ziare.com.
Anul trecut, România a înregistrat o producție totală de 19.18 mil. tone de cereale, iar în 2023 se așteaptă ca aceasta să crească cu 15%. La nivelul Uniunii Europene, pentru anul 2023-2024, producția totală de cereale va depăși cu puțin recolta de anul trecut, ridicându-se la 270.8 mil. tone. Creșterea producției este atribuita in principal îmbunătățirii randamentelor, ca urmare a creșterii culturilor pe suprafețe reduse.
La momentul actual, România, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia au devenit rute alternative de tranzit pentru cerealele ucrainene, cu scopul de a compensa încetinirea exporturilor prin porturile țării de la Marea Neagră după invazia rusă. Prăbușirea acordului care permitea exporturile de cereale ucrainene pe Marea Neagră ar putea duce la creșterea fluxurilor de cereale și la blocaje semnificative în cele 5 țări.
UE a permis celor 5 țări să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina în mai 2023. A fost permis doar tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Interdicția urmează să expire pe data de 15 septembrie 2023. Ministrul Agriculturii din Ucraina, Istvan Nagy, a afirmat că cele 5 țări vor cere ca interdicția referitoare la importuri să rămână în vigoare pentru cele 4 produse ucrainene, mai exact, pentru grâu, porumb, seminţe de rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui.
