Statele membre ale UE nu au reușit să cadă de acord cu privire la reînnoirea pe 10 ani propusă de Comisia Europeană pentru utilizarea glifosatului, o substanță chimică controversată folosită în erbicide.
Mai multe state membre, printre care Franța, s-au abținut vineri, 13 octombrie 2023, într-un vot în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (PAFF), în urma discuțiilor tehnice de două zile de la Bruxelles.
Austria, Luxemburg și Croația au votat împotriva extinderii propuse.
Fără majoritate calificată nici pro sau împotrivă, o comisie de apel va reconsidera acum textul Comisiei, urmând ca un al doilea vot să aibă loc în prima jumătate a lunii noiembrie.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat vineri că „dialogul” mai poate avea loc între statele membre pentru a ajunge la un compromis. Multe capitale și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul puternicului erbicid asupra biodiversității și sănătății umane.
Dacă în noiembrie nu se obține o majoritate calificată, Comisia va lua o decizie finală cu privire la reînnoire.
În septembrie, executivul UE a recomandat reînnoirea aprobării utilizării glifosatului pe piața UE pentru încă 10 ani după data de expirare din 15 decembrie a acestui an, după ce agenția pentru siguranța alimentară a blocului EFSA a constatat „nicio zonă critică de îngrijorare” într-un raport din iulie. evaluare.
Dar oficialii UE au recunoscut că analiza EFSA a inclus lacune de date și nu a reușit să tragă concluzii cu privire la anumite aspecte, inclusiv pentru dietele consumatorilor.
Glifosatul a fost o sursă de controverse de când agenția de cancer a Organizației Mondiale a Sănătății a concluzionat în 2015 că este probabil cancerigen pentru oameni.
În încercarea de a convinge statele membre, Comisia Europeană a căutat să introducă „măsuri de atenuare a riscurilor”, inclusiv benzi tampon de zece metri în jurul zonelor pulverizate și utilizarea unor duze specifice pentru a reduce „deviația de pulverizare”.
ONG-ul Pesticide Action Network (PAN) Europe, care a criticat aspru reînnoirea propusă de Comisie, a salutat decizia statelor membre de a amâna decizia.
„Considerăm că aceasta (propunerea Comisiei) nu ține cont de toate dovezile științifice pe care le avem că glifosatul dăunează sănătății umane și mediului și că, prin urmare, conform legislației UE, ar trebui interzis”, Angeliki Lysimachou, șeful departamentului de știință și politică PAN Europe, a declarat pentru Euronews.
„Lupta nu sa încheiat încă, dar există un termen limită”, a spus Lysimachou. „Comisia și Europa și-au luat angajamentul de a reduce dependența de pesticide și de a adopta metode alternative, cum ar fi soluții mai ecologice și mai ecologice. O prelungire a glifosatului timp de zece ani este cu adevărat îngrijorătoare”.
Austria și Luxemburg anunțaseră anterior că se vor opune reînnoirii. Luxemburg este singura țară din UE care a interzis temporar această substanță în trecut.
Ministrul olandez al Agriculturii, Piet Adema, a confirmat că Țările de Jos se vor abține la vot, explicând că „poziția sa nuanțată” nu i se va „face dreptate printr-un vot pro sau contra” propunerii.
În septembrie, ministrul german al agriculturii a avertizat cu privire la amenințările cu glifosatul la adresa biodiversității și a subliniat necesitatea unei retrageri coordonate la nivel european.
Italia a votat vineri în favoarea prelungirii cu 10 ani, dar cu unele condiții, inclusiv interzicerea utilizării glifosatului în timpul recoltării, potrivit surselor diplomatice.
Pe 20 septembrie 2023, Comisia Europeană a propus ca țările UE să autorizeze utilizarea în agricultură a controversatului erbicid glifosat pentru încă 10 ani, potrivit unui document citat de Politico.
Glifosatul, un produs chimic care distruge buruienile, este cel mai utilizat erbicid din lume, dar criticii spun că a fost asociat cu cancerul și poate fi dăunător pentru animalele sălbatice. Ultima dată a fost aprobat pentru utilizare în UE în 2017, în cadrul unui proces extrem de controversat, iar licența de cinci ani a fost prelungită cu încă 12 luni în decembrie anul trecut.
Comisia a indicat în iulie că glifosatul ar trebui să primească o aprobare completă din partea țărilor membre și să fie reautorizat pentru utilizare în UE, în urma unei evaluări a riscurilor efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a constatat că nu există „motive critice de îngrijorare” din cauza utilizării produsului chimic în agricultură, dar a identificat mai multe lacune în materie de date.
Cererea de prelungire a licenței UE pentru substanța chimică a venit din partea unui grup de companii cunoscute sub denumirea colectivă de Glyphosate Renewal Group, care include multinaționalele Bayer, Syngenta și Nufarm.
Grupul solicitase o perioadă de autorizare de maximum 15 ani. Însă executivul UE a propus o perioadă de 10 ani, din cauza studiilor în curs privind siguranța glifosatului, a declarat un oficial al Comisiei.
Germania, în fruntea opoziției
Germania doreşte abandonarea controversatului erbicid glifosat în Uniunea Europeană şi a atras atenţia asupra riscului unei reglementări eterogene în blocul comunitar, după ce anterior Comisia Europeană a propus statelor membre să reînnoiască pentru 10 ani autorizaţia pentru glifosat în UE.
Potrivit oficialilor germani, autorizarea glifosatului trebuie oprită „atâta timp cât pagubele provocate biodiversităţii, baza unei agriculturi sustenabile, nu pot fi excluse”. În pus, Berlinul subliniază că propunerea Comisiei prevede dispoziţii mai precise pentru o nouă autorizare. „Însă acestea nu sunt decât parţial obligatorii pentru statele membre şi deci nu vor exista reguli armonizate”.
Acordul care stă la baza coaliţiei la putere în Germania, semnat la finele lui 2021 de social democraţii cancelarului Olaf Scholz, ecologiştii care deţin portofoliul Agriculturii şi liberalii din FDP, stipulează că glifosatul „va fi retras de pe piaţa din Germania până la finele lui 2023”.
Glifosatul, substanţă activă din mai multe erbicide – între care faimosul Roundup produs de Monsanto, utilizat pe scară largă în întreaga lume – a fost clasificat în 2015 drept un „posibil cancerigen” pentru oameni de către Centrul internaţional de cercetare a cancerului din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Scandal de corupție și despăgubiri cu nemții de la Bayer în SUA
În luna iunie 2023, grupul german Bayer a fost acuzat că plătește 6,9 milioane de dolari statului New York pentru publicitate înșelătoare. Grupul german Bayer a acceptat, în iunie 2023, să plătească statului New York 6,9 milioane de dolari pentru a soluționa procesele în care este acuzat că a indus în eroare consumatorii prin prezentarea erbicidului Roundup, pe bază de glifosat, ca fiind un produs sigur, potrivit AFP.
Compania și filiala sa Monsanto „au afirmat în mod repetat în reclame că produsele marca Roundup care conțin ingredientul activ glifosat sunt sigure și netoxice, fără a furniza dovezi suficiente”, a precizat într-un comunicat biroul procurorului general al statului.
Aceste afirmații încalcă legile statului împotriva publicității false și înșelătoare, precum și un acord din 1996 între biroul procurorului general și Monsanto, prin care compania „a fost de acord să înceteze să mai facă afirmații nefondate cu privire la siguranța” erbicidului, se adaugă în comunicat.
Autoritățile vizau reclamele care susțineau că Roundup ucide doar buruienile, că nu prezintă niciun pericol pentru fauna sălbatică sau că nu este mai periculos decât produsele de uz curent, cum ar fi lichidul de spălat vase.
Roundup este considerat un „carcinogen probabil” de către o ramură a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o descriere pe care grupul o neagă.
„Suntem bucuroși să punem capăt acestei afaceri”, a declarat compania într-un mesaj transmis către AFP, subliniind că acordul se referă la practicile publicitare și nu la natura produsului în sine.
Acordul nu înseamnă că grupul acceptă concluziile anchetei procurorului general, a adăugat acesta.
Bayer, care a cumpărat Monsanto în 2018 pentru 63 de miliarde de dolari, s-a trezit de atunci implicată în mai multe proceduri legate de erbicid în Statele Unite. În 2020, grupul a ajuns la un acord de 10 miliarde de dolari pentru a soluționa procesele intentate de foști utilizatori.
