Câtă utopie? Câtă aplicabilitate? PE înăsprește normele ca să protejeze jurnaliștii și organele de presă

Țările UE trebuie obligate să protejeze mass-media de ingerințe, să interzisă folosirea programelor-spion împotriva jurnaliștilor, iar publicitatea de stat să fie alocată echitabil.

Cum libertatea și viabilitatea mass-media sunt tot mai amenințate, eurodeputații și-au adoptat poziția pentru o lege care consolidează transparența și independența mass-mediei în UE.

În poziția sa referitoare la Legea europeană privind libertatea mass-mediei, adoptată cu 448 voturi pentru, 102 împotrivă și 75 abțineri, Parlamentul European dorește să oblige statele membre să asigure pluralismul mass-mediei și să protejeze independența mass-mediei de interferențele guvernamentale, politice, economice sau private, infromează portalul EURACTIV.ro .

Eurodeputații cer interzicerea tuturor formelor de interferență în deciziile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media și doresc să împiedice exercitarea de presiuni externe asupra jurnaliștilor, cum ar fi forțarea acestora să-și dezvăluie sursele, accesarea de conținut criptat de pe dispozitivele acestora sau utilizarea de spyware.

Utilizarea programelor-spion poate fi justificată numai ca măsură „de ultimă instanță”, de la caz la caz, doar dacă o autoritate judiciară independentă dispune anchetarea unei infracțiuni grave, cum ar fi terorismul sau traficul de persoane.

Transparența proprietății

Pentru a evalua independența mass-mediei, Parlamentul dorește să oblige toate entitățile mass-media, inclusiv microîntreprinderile, să publice informații despre proprietarii lor.

De asemenea, deputații doresc ca mass-media, inclusiv platformele online și motoarele de căutare, să raporteze informații despre fondurile pe care le primesc din publicitatea de stat și sprijinul financiar de stat. Aici sunt incluse și fondurile primite din țări din afara Uniunii Europene.

Dispoziții împotriva deciziilor arbitrare ale marilor platforme

Pentru a se asigura că deciziile de moderare a conținutului luate de platformele online foarte mari nu afectează negativ libertatea mass-mediei, eurodeputații solicită să se creeze un mecanism de gestionare a deciziilor de eliminare a conținuturilor. Potrivit eurodeputaților, platformele ar trebui să proceseze mai întâi declarațiile pentru a face o distincție între mass-media independentă și sursele neindependente.

Apoi entitățile mass-media ar trebui informate despre intenția platformei de a le șterge conținutul sau de a-l restricționa. Ele ar trebui să beneficieze de o perioadă de grație de 24 de ore pentru a reacționa. Dacă, după această perioadă, platforma consideră în continuare că respectivul conținut media nu respectă termenii și condițiile sale, acestea pot șterge, restricționa sau trimite cazului către autoritățile naționale de reglementare pentru a lua decizia finală fără întârziere. În cazul în care furnizorul de servicii mass-media consideră că decizia platformei nu are motive suficiente și subminează libertatea presei, acesta are dreptul de a sesiza un organism extrajudiciar de soluționare a litigiilor.

Viabilitatea economică

Țările Uniunii trebuie să se asigure că mass-media publice dispun de o finanțare adecvată, sustenabilă și previzibilă, alocată prin bugetele multianuale, spun deputații.

Pentru a garanta că mass-media nu devin dependente de publicitatea de stat, deputații propun introducerea unui plafon pentru publicitatea publică atribuită unui singur furnizor de mass-media, unei platforme online sau unui motor de căutare, și anume 15% din bugetul total alocat de autoritatea respectivă pentru publicitate într-o anumită țară a Uniunii. Eurodeputații doresc ca criteriile de alocare a fondurilor publice pentru mass-media să fie făcute publice.

Un organism mass-media independent al UE

Parlamentul dorește ca un nou organism al Uniunii ce urmează să fie creat prin Legea privind libertatea mass-mediei (Comitetul european pentru servicii mass-media), să fie independent din punct de vedere funcțional și juridic de Comisia Europeană și să poată acționa independent de ea. Deputații pledează și pentru înființarea unui „grup de experți” independent, care să reprezinte sectorul mass-mediei și societatea civilă, care să consilieze acest nou comitet.

„Nu trebuie să ignorăm starea îngrijorătoare a libertății presei la nivel mondial, o tendință care afectează și Europa”, a declarat raportoarea Sabine Verheyen (PPE, Germania) înaintea votului. Ea a subliniat că mass-media „nu este doar o afacere. Dincolo de dimensiunea sa economică, mass-media contribuie la educație, dezvoltare culturală și incluziune în societate. Aceasta protejează drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și accesul la informații.” Raportoarea a afirmat că, prin Legea europeană privind libertatea mass-media, eurodeputații au atins „o etapă legislativă importantă pentru a proteja diversitatea și libertatea peisajului nostru mediatic și ale jurnaliștilor noștri” și au făcut „un pas important pentru protejarea democrațiilor noastre”.

Acum că Parlamentul European și-a adoptat poziția, pot începe negocierile cu Consiliul European (care și-a hotărât poziția în iunie 2023) despre forma finală a legii.

Prin poziția sa adoptată marți, Parlamentul European răspunde solicitărilor cetățenilor prezentate în concluziile Conferinței privind viitorul Europei, în special în propunerea 27 privind mass-media, știrile false, dezinformarea, verificarea faptelor, securitatea cibernetică și în propunerea 37 privind informarea cetățenilor, participarea și tineretul.

sursa: EURACTIV.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *